Sobele pe lemne ar putea să dispară în următorii ani. Ce li se pregătește românilor

Românii care folosesc sobe vechi pe lemne ar putea beneficia de bani de la stat pentru înlocuirea acestora cu sisteme de încălzire mai eficiente și mai puțin poluante. Proiectul de lege care stabilește cadrul pentru viitoarele programe de finanțare a fost adoptat de Parlament la finalul lunii iulie. Măsurile prevăd înlocuirea etapizată a cel puțin 250.000 de unități de încălzire până în anul 2040, iar participarea proprietarilor va fi voluntară.

Bani pentru înlocuirea sobelor vechi. Ce prevede proiectul adoptat de Parlament

Proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire creează cadrul legal pentru lansarea unor programe prin care proprietarii ar putea primi bani pentru înlocuirea sobelor și a altor sisteme individuale de încălzire considerate ineficiente sau depășite din punct de vedere tehnic.

Actul normativ stabilește că vor putea fi vizate unitățile individuale de încălzire mai vechi de 10 ani sau cele care au un randament energetic mai mic de 65%. Înlocuirea acestora se va realiza doar la solicitarea proprietarilor, fără caracter obligatoriu.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților în 29 iulie, iar Senatul l-a aprobat joi, 30 iulie, stabilind obiective clare pentru reducerea emisiilor generate de sistemele de încălzire utilizate în gospodării.

Documentul stabilește inclusiv un calendar de implementare, care urmărește înlocuirea treptată a unui număr semnificativ de instalații până în anul 2040.

Calendarul prevede înlocuirea a 250.000 de sisteme de încălzire până în 2040

Potrivit proiectului, autoritățile și viitoarele programe de finanțare vor urmări atingerea unor obiective cumulative privind numărul de unități de încălzire care vor fi schimbate.

Țintele prevăzute în actul normativ sunt:

• minimum 50.000 de unități până la 31 decembrie 2030;
• minimum 100.000 de unități până la 31 decembrie 2035;
• minimum 250.000 de unități până la 31 decembrie 2040.

Noile sisteme de încălzire vor fi alese cu prioritate dintre soluțiile cu impact redus asupra mediului. Printre acestea se numără pompele de căldură, colectoarele solare, sursele geotermale, sistemele fotovoltaice cu stocare dedicate alimentării pompelor de căldură, instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile, valorificarea căldurii reziduale și sistemele de stocare a energiei termice.

Înlocuirea cu noi unități pe biomasă forestieră va fi permisă numai dacă autoritatea locală stabilește că celelalte soluții nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic sau nu sunt justificate economic pentru amplasamentul respectiv. În această situație, noul echipament va trebui să respecte cerințele europene privind proiectarea ecologică și să utilizeze exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.

Programele ar urma să fie finanțate din fonduri europene, bugetul de stat și AFM

Legea stabilește și sursele din care ar putea fi asigurate fondurile necesare acordării acestor programe de sprijin pentru populație.

Finanțarea va putea proveni din fonduri externe nerambursabile, fonduri rambursabile, bugetul de stat, Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele Administrației Fondului pentru Mediu, precum și din alte instrumente financiare europene sau naționale dedicate eficienței energetice și procesului de decarbonizare.

Totodată, autoritățile locale și cele centrale vor trebui să demonstreze că programele finanțate contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile utilizate în sectorul încălzirii și răcirii.

Proiectul stabilește și obiective anuale în acest domeniu, respectiv atingerea unei ponderi de 35,9% în 2027, 37,1% în 2028, 38,6% în 2029 și 41,4% în anul 2030.

Localitățile cu peste 20.000 de locuitori vor avea obligații noi din 2027

Începând cu 1 ianuarie 2027, unitățile administrativ-teritoriale care au cel puțin 20.000 de locuitori vor fi obligate să elaboreze planuri locale de încălzire și răcire și să le actualizeze o dată la patru ani.

Aceste documente vor cuprinde scenarii privind tranziția energetică și vor trebui transmise Ministerului Energiei pentru monitorizare.

În plus, autoritățile locale vor avea responsabilități privind dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire și răcire, racordarea clădirilor publice la aceste rețele și adaptarea planurilor urbanistice astfel încât să fie încurajate investițiile în eficiență energetică.

Proiectul legislativ este inclus în Componenta C6 – Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul Reformei 5, care urmărește reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil investițiilor în eficiență energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie. Jalonul 128 din PNRR prevede intrarea în vigoare a cadrului legislativ destinat decarbonizării sectorului încălzirii și răcirii.