Prețul cuprului se apropie de maxime istorice pe fondul boom-ului AI. Analiștii avertizează că cererea pentru metal ar putea exploda în următorii ani
SURSĂ FOTO: XTB România - Prețul cuprului se apropie de maxime istorice
Prețul cuprului se apropie de maxime istorice, pe fondul suprapunerii mai multor factori care tensionează piața globală a metalelor. Blocajele de aprovizionare, problemele geopolitice, scăderea producției în marile state producătoare și explozia cererii generate de dezvoltarea inteligenței artificiale contribuie la creșterea accelerată a cotațiilor.
În această lună, prețul cuprului tranzacționat la Londra a depășit pragul de 14.000 de dolari pe tonă, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată, arată o analiză realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Prețul cuprului tranzacționat la Londra a depășit pragul de 14.000 de dolari pe tonă
Potrivit analizei, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz pot avea efecte mult mai ample decât majorarea prețurilor la petrol și gaze. Regiunea Golfului Persic are un rol esențial și în producția de sulf, materie primă utilizată la fabricarea acidului sulfuric necesar pentru producția de cupru rafinat.
„Piața cuprului trece printr-un nou moment de tensiune, în care factorii geopolitici, blocajele de aprovizionare și cererea asociată noilor tehnologii se suprapun și împing prețurile aproape de maxime istorice. Luna aceasta, cotațiile de la Londra au depășit pragul de 14.000 de dolari pe tonă, ceea ce marchează unele dintre cele mai ridicate închideri din istorie, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România.
Criza din Strâmtoarea Ormuz poate avea efecte mai mari decât creșterea prețurilor la petrol și gaze. Regiunea Golfului Persic are un rol important și în producția de sulf, un produs esențial pentru fabricarea acidului sulfuric utilizat în producția de cupru rafinat”, subliniază analistul financiar.
Țările din Golf asigură aproape un sfert din oferta mondială de sulf și aproximativ jumătate din comerțul maritim cu acid sulfuric, iar eventualele blocaje logistice riscă să afecteze disponibilitatea acestor resurse. Situația este agravată și de restricțiile de export impuse de China pentru acid sulfuric, ceea ce reduce suplimentar oferta globală.
În aceste condiții, costurile din industria cuprului sunt supuse unor presiuni tot mai mari, atât din cauza scumpirii sulfului, cât și a creșterii prețurilor la petrol. Impactul nu este important doar pe termen scurt, ci afectează și perspectivele viitoarelor investiții miniere, având în vedere că dezvoltarea unui proiect nou poate dura între 10 și 20 de ani.
Chile, cel mai mare producător mondial de cupru, a înregistrat deja o dublare a prețului acidului sulfuric și o scădere de 6% a producției de cupru în primul trimestru din 2026. Probleme similare sunt resimțite și în Republica Democratică Congo și Zambia, unde dependența de acid sulfuric este ridicată.

Analiza XTB evidențiază și transformarea cuprului într-un metal strategic pentru dezvoltarea infrastructurii AI
Centrele de date dedicate inteligenței artificiale necesită cantități uriașe de cupru pentru transformatoare, sisteme electrice, surse de alimentare de rezervă, sisteme de răcire și modernizarea rețelelor electrice.
Potrivit datelor prezentate, centrele de date AI consumă aproximativ 27-33 de tone de cupru pentru fiecare megawatt de capacitate instalată. În cazul unor facilități mari, de 100 MW, necesarul poate ajunge la câteva mii de tone de cupru.
China accelerează investițiile în infrastructura energetică necesară susținerii acestor centre de date. State Grid a anunțat investiții de aproximativ 4 trilioane de yuani până în 2030, cu 40% peste planurile anterioare.
JP Morgan estimează că în 2026 cererea anuală de cupru generată doar de centrele de date va ajunge la aproximativ 475.000 de tone. În același timp, marile companii de tehnologie sunt mai puțin sensibile la creșterea prețurilor, deoarece infrastructura AI este considerată esențială pentru menținerea avantajului competitiv.
Analiza subliniază și diferența majoră dintre viteza de dezvoltare a centrelor de date și ritmul lent al industriei miniere. Un centru de date poate deveni operațional în aproximativ 12 luni, în timp ce dezvoltarea unei mine de cupru durează între 10 și 20 de ani.
Pe termen lung, S&P estimează că cererea globală de cupru va crește de la aproximativ 28 de milioane de tone în 2025 la 42 de milioane de tone în 2040. Chiar și o cerere suplimentară de două milioane de tone poate amplifica riscul apariției unui deficit structural după 2030, în contextul limitărilor de ofertă și reciclare.
Cu toate acestea, fundamentele pieței rămân incerte, în ciuda prețurilor record. Stocurile globale de cupru au depășit un milion de tone, cel mai ridicat nivel din 2003. Totuși, această aparentă abundență este considerată parțial artificială.
Mai mult de jumătate din stocuri sunt depozitate în SUA
Mai mult de jumătate din stocuri sunt depozitate în SUA, în facilitățile Comex, după importuri masive de aproximativ 1,7 milioane de tone realizate în 2025 pe fondul temerilor privind eventuale tarife comerciale.
În paralel, programul american Project Vault, evaluat la 12 miliarde de dolari, urmărește constituirea unor rezerve strategice de minerale critice. Astfel, o parte semnificativă din stocuri nu este disponibilă efectiv pentru piața comercială.
Deși stocurile totale ar putea acoperi peste 15 zile de consum global, disponibilitatea realistă este estimată la doar 7,5 zile.
Potrivit analizei, evaluarea actuală a pieței reflectă în mare măsură entuziasmul investitorilor pentru AI și tehnologie, nu doar cererea industrială curentă. Dacă dezvoltarea inteligenței artificiale continuă în ritmul actual, cuprul ar putea fi considerat subevaluat cu aproape 16%, ceea ce ar sugera un preț de până la 16.000 de dolari pe tonă.
Pe de altă parte, Goldman Sachs estimează valoarea justă a cuprului la aproximativ 11.500 de dolari pe tonă și anticipează o posibilă corecție spre finalul anului 2026, pe măsură ce se clarifică situația tarifelor din SUA și efectele prețurilor ridicate asupra unor sectoare sensibile, precum construcțiile.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





