Prețul petrolului, revizuit în creștere de Goldman Sachs: 90 dolari/baril la final de 2026. Recoltele de cereale, afectate de prețul îngrășămintelor

Banca de investiții Goldman Sachs a anunțat că prețul țițeiului Brent ar putea ajunge la 90 de dolari pe baril până la finalul anului 2026, pe fondul perturbărilor din Golful Persic, cauzate de conflictul dintre SUA și Iran.

Goldman Sachs estimează că prețul țițeiului Brent va ajunge la 90 de dolari pe baril până la finalul anului 2026

Banca de investiții Goldman Sachs și-a revizuit în creștere estimările privind prețul petrolului, pe fondul prelungirii perturbărilor în producția de resurse energetice din statele Golfului Persic, generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran. Potrivit analiștilor băncii, țițeiul Brent, reperul internațional, ar urma să ajungă la aproximativ 90 de dolari pe baril în ultimele trei luni ale anului, față de prognoza anterioară de 80 de dolari pe baril pentru aceeași perioadă.

Într-o notă publicată duminică seară în SUA, specialiștii Goldman Sachs au arătat că exporturile de petrol din Orientul Mijlociu vor reveni la normal abia spre sfârșitul lunii iunie, nu până la mijlocul lunii mai, cum se estimase anterior. Documentul indică faptul că războiul a determinat deja o reducere a stocurilor de petrol cu până la 12 milioane de barili pe zi în cursul lunii aprilie. Luni, prețul țițeiului Brent a crescut cu 3%, ajungând la 108,50 dolari pe baril, în contextul în care negocierile de pace anticipate nu au mai avut loc în weekend.

Activitatea navelor în Golful Persic a rămas limitată, deși presa internațională a relatat că un petrolier încărcat cu gaz lichefiat a traversat Strâmtoarea Ormuz luni dimineață, însoțit de două nave de marfă cu destinația Oman. În același timp, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% începând din 17 aprilie, pe fondul stagnării discuțiilor de pace dintre SUA și Iran și al deciziei Casei Albe de a impune o blocadă navală asupra porturilor iraniene. La începutul lunii martie, în primele zile ale conflictului, țițeiul Brent se tranzacționa la aproape 120 de dolari pe baril.

Analiștii Goldman Sachs subliniază că prețurile actuale se mențin sub nivelul maxim atins în martie, în principal datorită așteptărilor pieței privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, contractele futures pentru țițeiul Brent indică anticipații de scădere a prețurilor în perioada următoare, cele cu scadență în decembrie fiind tranzacționate în jurul valorii de 84,80 de dolari pe baril.

„Prețurile rămân sub vârful din martie, pe seama așteptărilor pieței privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, au declarat analiștii Goldman Sachs.

În paralel, piețele de capital au avut o evoluție pozitivă, în ciuda creșterii recente a prețului petrolului. Bursele globale au înregistrat creșteri, iar indicii S&P 500 și Nasdaq Composite au închis vineri la niveluri record, susținuți de rezultatele financiare solide ale companiilor.

Goldman Sachs avertizează că producția de petrol din Golf va scădea cu 500.000 de barili pe zi

Banca de investiții Goldman Sachs avertizează că actuala criză va avea efecte de durată asupra capacităților de producție din regiunea Golfului, traducându-se în pierderi estimate la aproximativ 500.000 de barili pe zi. Aceste pierderi sunt atribuite în principal situației din Irak, unde instabilitatea afectează semnificativ sectorul energetic.

Analiștii instituției subliniază că impactul economic va depăși ceea ce sugerează evoluția generală a prețurilor petrolului, din cauza riscurilor crescute de penurie de produse și a amplorii fără precedent a șocului generat de conflict. În acest context, Goldman Sachs atrage atenția și asupra posibilității impunerii unor restricții la exporturile de petrol din Statele Unite, măsură care ar putea accentua diferența de preț dintre țițeiul Brent și petrolul american.

În același timp, Financial Times a relatat recent că rafinăriile din Asia și-au redus activitatea, ceea ce a dus la scăderea ofertei de combustibil pentru avioane și a altor produse rafinate. Această decizie este determinată de creșterea costurilor asociate asigurării unor surse alternative de aprovizionare, pe fondul accesului limitat la țițeiul din Orientul Mijlociu.

Războiul din Iran determină creșterea accentuată a prețurilor îngrășămintelor și obligă fermierii să reducă producția agricolă

Fermierii din întreaga lume se confruntă cu a doua majorare a prețurilor îngrășămintelor din ultimii patru ani, pe fondul conflictului din Iran. În condițiile în care prețurile la cereale rămân scăzute și nu pot compensa impactul deficitului de aprovizionare, mulți agricultori sunt nevoiți să își regândească planurile de plantare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la producția globală de alimente.

Războiul a dus la închiderea unor fabrici de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și a perturbat grav transportul prin Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte. Aprovizionarea cu uree, un îngrășământ pe bază de azot, din Qatar — unde se află cea mai mare facilitate de producție din lume — a fost oprită, iar fluxurile de sulf și amoniac au fost, de asemenea, reduse semnificativ.

În lipsa unor perspective rapide de rezolvare a conflictului, analiștii, agronomii, traderii și producătorii de îngrășăminte compară situația actuală cu criza din 2022, declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia, temându-se că efectele actuale ar putea fi chiar mai severe.

Shawn Arita, de la Centrul de politici agricole al Universității Dakota de Nord, a subliniat că o cantitate semnificativă de îngrășăminte tranzitează Strâmtoarea Ormuz și că situația actuală este mai gravă decât cea din 2022.

„Gândindu-ne la 2022, o cantitate însemnată de îngrăşăminte trece prin Strâmtoarea Ormuz. Situaţia de acum este mult mai gravă”, a apreciat Shawn Arita.

Cea mai accentuată creștere de preț s-a înregistrat în cazul ureei, ca urmare a pierderii a aproximativ o treime din volumele comercializate la nivel global, care provin în mod obișnuit din regiunea Golfului. Printre cele mai afectate țări se numără India, cel mai mare producător mondial de orez și al doilea cultivator de grâu, care a fost nevoită să plătească aproape dublu la o licitație recentă pentru importul de uree, comparativ cu nivelul prețurilor de acum două luni.

Analiștii avertizează că prețurile ar putea continua să crească. Spre deosebire de situația din 2022, când prețurile ridicate ale cerealelor au permis fermierilor să compenseze costurile mai mari de producție, recoltele abundente din ultimii ani au dus la scăderea prețurilor. La Bursa de cereale de la Chicago, prețul grâului este în prezent la aproximativ jumătate față de nivelul de acum patru ani, iar boabele de soia se tranzacționează la valori cu aproape 50% mai mici decât în trecut, ceea ce limitează capacitatea fermierilor de a absorbi șocul actual.

Criza îngrășămintelor reduce suprafețele cultivate și amenință producția agricolă globală

Mulți fermieri se confruntă în prezent cu dificultăți financiare, neavând suficiente venituri pentru a face față creșterii semnificative a prețurilor îngrășămintelor. Această presiune este cu atât mai mare cu cât îngrășămintele pe bază de azot trebuie aplicate în fiecare sezon pentru numeroase culturi, având un impact direct asupra randamentelor și calității recoltelor. În schimb, utilizarea altor nutrienți, precum fosfații și potasiul, poate fi redusă temporar fără efecte imediate asupra producției.

Totuși, dificultățile de pe piața fosfatului riscă să se amplifice, în contextul restricționării exporturilor din China, suprapuse peste perturbările în aprovizionarea cu sulf și amoniac. Această situație îi determină pe unii fermieri să reducă cantitățile utilizate, ceea ce, potrivit lui Andy Jung de la compania americană Mosaic, va conduce inevitabil la scăderea randamentelor agricole. În același timp, aproximativ două milioane de tone de uree au fost pierdute de la începutul conflictului, ca urmare a închiderii unor unități de producție din Orientul Mijlociu, India, Bangladesh și Rusia, potrivit estimărilor furnizate de Sarah Marlow, de la firma Argus.

Pe termen scurt, impactul asupra aprovizionării globale cu alimente ar putea fi limitat, deoarece mulți fermieri dispun încă de stocuri de îngrășăminte, iar recoltele record din anul precedent au contribuit la creșterea rezervelor de cereale la nivel mondial. Cu toate acestea, unele organisme internaționale din domeniul agriculturii, inclusiv Consiliul Internațional al Cerealelor, și-au revizuit în scădere prognozele privind producțiile viitoare.

Primele semnale ale efectelor acestor evoluții ar putea fi observate în Australia, unde, în statul Australia de Vest, un grup agricol estimează o reducere cu 14% a suprafeței cultivate cu grâu, din cauza problemelor legate de îngrășăminte. Fermierii care vor continua să cultive grâu ar putea aplica cantități mai mici de fertilizanți. O tendință similară se conturează și în Brazilia, cel mai mare exportator mondial de boabe de soia, unde analiștii anticipează o reducere a utilizării îngrășămintelor și orientarea către produse mai ieftine și de calitate inferioară, precum sulfatul de amoniu.

În Europa, deciziile privind culturile de primăvară indică deja o reducere a suprafețelor cultivate cu porumb în țări precum Franța, iar diminuarea utilizării îngrășămintelor pe bază de azot ar putea afecta negativ recolta de grâu din acest an. Cu toate acestea, cele mai mari riscuri sunt așteptate în sezonul de plantare din toamnă, când fermierii europeni ar putea reduce semnificativ suprafețele destinate cerealelor.

„Prețurile sunt deja destul de sus, dar dacă situația continuă, ele ar putea crește și mai mult. Este o situație foarte provocatoare pentru economia fermierilor și s-ar putea traduce în cele din urmă în prețuri mai mari la cereale și alimente”, a declarat Ahmed El-Hoshy, CEO al Fertiglobe Plc (companie cu sediul în Abu Dhabi), pentru Bloomberg pe data de 20 aprilie 2026.

„Piața a intrat într-o fază de incertitudine extremă. Chiar dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide mâine, logistica este atât de perturbată încât prețurile ureei vor rămâne la acest nivel ridicat cel puțin până la recolta de toamnă. Este o afacere prelungită (prolonged affair)”, a explicat Justin Rackleff, analist principal la CRU Group, într-un interviu acordat pentru Financial Times pe data de 21 aprilie 2026.

„Asistăm la o criză dublă în care combustibilul și îngrășămintele sunt lovite simultan. Prețurile la poarta fermei au crescut deja cu 40% în unele regiuni din cauza conflictului din Iran, iar impactul asupra securității alimentare va fi sever dacă nu deblocăm rutele comerciale”, a punctat Claver Gatete, Secretar Executiv al Comisiei Economice pentru Africa – ECA, în fața jurnaliștilor și delegaților în cadrul unui briefing de presă ce a avut loc la sediul ONU în data de 23 aprilie 2026.