Sistemul de pensii, sub presiune în Europa. Avertismentul Comisiei Europene. Ce schimbări sunt propuse
SURSA FOTO: Dreamstime/Pensionari
Sistemul de pensii publice sub presiune. Comisia Europeană avertizează că sistemele publice de pensii din statele membre, inclusiv România, riscă să devină insuficiente în următoarele decenii, pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației și al dezechilibrului dintre numărul de contributori și cel al pensionarilor.
Sistemul de pensii publice sub presiune
Sistemul de pensii publice sub presiune. Comisia Europeană atrage atenția asupra unei probleme structurale majore care afectează toate statele membre, inclusiv România: sistemele publice de pensii ar putea deveni insuficiente în următoarele decenii.
Principalul motiv este schimbarea demografică. Populația Europei îmbătrânește, ceea ce înseamnă că vor exista tot mai mulți pensionari și tot mai puțini angajați care contribuie la bugetul public de pensii. Acest dezechilibru pune presiune directă pe sustenabilitatea sistemului actual.
Comisia Europeană propune o schimbare de paradigmă în modul în care cetățenii își gestionează economiile. Accentul se mută de la economisirea pasivă în depozite bancare către investiții simple, accesibile și diversificate.
Un element-cheie al acestei viziuni este crearea unor conturi individuale de economisire și investiții, ușor de utilizat atât digital, cât și prin intermediul instituțiilor financiare tradiționale.
Aceste conturi ar avea câteva caracteristici esențiale:
- fără sumă minimă obligatorie
- accesibilitate pentru orice cetățean
- investiții simple, adaptate începătorilor
- posibilitatea de a începe chiar și cu 10 euro
Maria Luís Albuquerque, Comisar european pentru Servicii Financiare: Am recomandat tuturor statelor membre să creeze conturi simple de economii și investiții. Pentru fiecare cetățean, asta ar trebui să le ofere oamenilor opțiuni simple pentru a putea investi pe piețe de capital, mai degrabă decât să aibă toate economiile în depozite. Este bine să ai câțiva bani lichizi în depozite, îi poți accesa dacă ai nevoie de ei oricând, dar dacă economisești pe termen lung, depozitele nu sunt cea mai bună opțiune, pentru că va fi un câștig foarte mic sau, în funcție de inflație, se poate să nu fie niciun câștig.
Investiții începând de la sume mici
Comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, subliniază că investițiile nu trebuie să fie privilegii rezervate persoanelor cu venituri mari.
Ideea centrală este că:
- investițiile regulate, chiar și mici, pot genera acumulări semnificative în timp
- timpul este un factor esențial în creșterea capitalului
- economisirea timpurie are un impact major asupra siguranței financiare la pensie
Maria Luís Albuquerque, Comisar european pentru Servicii Financiare: Un aspect foarte important este că nu ar trebui să fie nicio sumă minimă, nici pentru a deschide contul, nici pentru a investi. Ideea este că dacă poți economisi doar 10 euro, să poți investi 10 euro, pentru că dacă începi să investești devreme, dacă o faci regulat, chiar dacă nu ai mulți bani, dacă îi lași acolo să stea pentru mult timp vor ajunge să facă o mare diferență mai târziu în viață. Mi-aș fi dorit să primesc sfatul acesta la 20 de ani.
Depozitele bancare sunt utile pentru siguranță și lichiditate, însă pe termen lung pot oferi randamente reduse, uneori sub nivelul inflației.
Din perspectivă financiară, depozitele bancare sunt considerate instrumente de economisire conservatoare. Ele oferă stabilitate, dar câștiguri limitate.
În schimb, investițiile pe piețele de capital:
- pot genera randamente superioare
- implică un grad mai mare de risc
- sunt mai eficiente pe termen lung
Recomandarea Comisiei Europene nu este eliminarea depozitelor, ci echilibrarea portofoliului personal de economii.
Pensii private ocupaționale
O altă direcție strategică propusă la nivel european este dezvoltarea pensiilor private ocupaționale.
Acestea presupun:
- contribuții din partea angajatorului
- contribuții din partea angajatului
- acumulare pe termen lung pentru suplimentarea pensiei de stat
Scopul este crearea unui sistem mixt care să reducă presiunea exclusivă asupra sistemului public.
Maria Luís Albuquerque, Comisar european pentru Servicii Financiare: Vom avea mai mulți oameni care primesc pensie și mai puțin oameni care vor contribui, așa că acest pilon 1 nu va fi suficient. În Europa, toți îmbătrânim. Așa că avem o provocare cu pensiile, în a putea garanta că vom avea pensii decente pentru viitorii pensionari. Așa că am recomandat statelor membre care nu au deja, să dezvolte pensiile ocupaționale.
Piețe de capital mai integrate în Uniunea Europeană
Comisia Europeană susține și o integrare mai puternică a piețelor financiare din UE. În prezent, piețele sunt fragmentate la nivel național, ceea ce limitează accesul la finanțare și investiții.
O piață unică mai integrată ar însemna:
- acces mai ușor la investiții din toată Europa
- mai multe oportunități pentru investitori individuali
- finanțare mai eficientă pentru companii
Maria Luís Albuquerque, Comisar european pentru Servicii Financiare: Ați avea în continuare Bursa de Valori București. Ceea ce trebuie să garantăm este că aceste resurse și oportunități, în loc să fie împărțite în 27 de compartimente diferite, așa cum sunt acum, să fie aduse împreună. Astfel, de oriunde din Europa, poți avea acces la toate oportunitățile de finanțare existente în Europa. La fel și pentru un investitor: ar avea vizibilitate asupra oportunităților din întreaga Europă.

Cum funcționează sistemul de pensii din România?
Sistemul de pensii din România este reglementat de Legea nr. 360/2023, aplicată integral din 1 septembrie 2024. Acesta funcționează pe principiul solidarității între generații (pay-as-you-go), ceea ce înseamnă că veniturile actualilor angajați finanțează pensiile persoanelor deja retrase din activitate.
Modelul este influențat direct de evoluțiile demografice și economice, fiind supus unor ajustări continue pentru a rămâne sustenabil pe termen lung.
| Pilon | Denumire | Caracteristici principale | Administrare / Funcționare | Rol în sistem |
|---|---|---|---|---|
| Pilonul I | Pensia publică obligatorie | Bazat pe contribuții obligatorii ale angajaților | Administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP); sistem redistributiv (pay-as-you-go) | Asigură venitul de bază la pensionare |
| Pilonul II | Pensia privată obligatorie | Parte din contribuția de asigurări sociale este direcționată către fonduri private | Fonduri de pensii administrate de companii autorizate | Completează pensia publică și creează economii individuale |
| Pilonul III | Pensia privată facultativă | Contribuții voluntare ale angajatului și/sau angajatorului | Fonduri private de pensii, contribuții opționale | Creșterea veniturilor la pensie prin economisire suplimentară |
| Pilonul IV | Pensia ocupațională | Contribuții suplimentare oferite de angajator ca beneficiu extra-salarial | Sistem inițiat de angajatori pentru angajați | Beneficiu suplimentar care consolidează venitul la pensionare |
Condiții de pensionare în România
Legislația actuală prevede o armonizare progresivă a vârstei de pensionare între femei și bărbați.
- Vârsta standard de pensionare: 65 de ani
(pentru femei, atingerea se face gradual până în 2035) - Stagiul minim de cotizare: 15 ani
- Stagiul complet de cotizare: 35 de ani
Această evoluție reflectă necesitatea adaptării sistemului la îmbătrânirea populației și la presiunea bugetară asupra sistemului public.
Pensia în România se calculează pe baza unui sistem de puncte de pensie.
Fiecare an de muncă generează un anumit număr de puncte, în funcție de veniturile realizate.
Formula de bază este:
Pensia lunară = Număr total de puncte × Valoarea Punctului de Referință (VPR)
Numărul de puncte este determinat prin raportarea salariului brut individual la salariul mediu brut utilizat în sistemul de asigurări sociale.
Cetățenii pot verifica online contribuțiile și istoricul profesional prin platforma Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Prin crearea unui cont personal, utilizatorii pot:
- verifica stagiul de cotizare
- consulta punctajul acumulat
- accesa date din carnetul de muncă digitalizat
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





