România cumpără mai puțin petrol, dar prețurile nu scad. Ce dezvăluie noile statistici ale INS

România și-a redus cu 31% importurile de țiței în primele patru luni din 2026. Kazahstan rămâne principalul furnizor, însă își pierde din pondere, în timp ce Azerbaidjan și Guyana câștigă teren. Valoarea totală a importurilor a scăzut cu un sfert, deși prețul mediu plătit pentru petrol a înregistrat o ușoară creștere.

Ce ascund cifrele despre petrolul importat de România în 2026

România continuă să depindă în proporție de aproape trei sferturi de importurile de țiței pentru producția de carburanți și produse petroliere. Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS), la solicitarea Mediafax, volumele importate s-au redus cu 31% în perioada ianuarie–aprilie 2026, comparativ cu același interval al anului trecut.

Peste 70% din țițeiul utilizat în România provine din import, iar Kazahstan rămâne principala sursă de aprovizionare. Cele mai recente statistici disponibile, publicate cu o întârziere de două luni, includ atât statele de proveniență ale importurilor, cât și valoarea acestora.

Conform cifrelor INS, România a importat în primele patru luni ale anului 2,06 milioane de tone de țiței, față de 2,98 milioane de tone în aceeași perioadă din 2025.

Datele statistice reflectă și efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, amplificate la sfârșitul lunii februarie, precum și impactul acestora asupra aprovizionării și piețelor internaționale. Totodată, perioada analizată include debutul primei stări de criză pe piața petrolului și produselor petroliere, aplicată între 1 aprilie și 30 iunie.

Kazahstan rămâne lider, dar pierde din pondere. Azerbaidjan și Guyana avansează

Kazahstan a rămas principalul furnizor de țiței al României și în primele patru luni din 2026, însă cota sa s-a diminuat semnificativ. Ponderea importurilor provenite din această țară a coborât de la 65% la aproximativ 55%.

Pe locul al doilea se situează Azerbaidjan, cu o cotă de 20%, în creștere față de 18% în perioada similară a anului trecut. Guyana a urcat pe poziția a treia, ajungând la 12% din totalul importurilor, comparativ cu 5% în urmă cu un an. Ucraina apare, de asemenea, între statele furnizoare, cu o cotă de 1%, după ce în 2025 nu figura în clasament.

În aceeași perioadă a anului trecut, primele trei poziții erau ocupate de Kazahstan, cu 65%, Azerbaidjan, cu 18%, și Libia, cu 8%.

Factura pentru importuri s-a redus, însă prețul mediu a crescut

Valoarea totală a importurilor de țiței a înregistrat un declin de 25%, potrivit datelor provizorii ale INS. În intervalul ianuarie–aprilie 2026, România a plătit 1.168.813.620 de euro pentru petrolul importat, comparativ cu 1.560.135.110 euro în aceeași perioadă din 2025.

Deși factura totală a fost mai mică, prețul mediu de achiziție a crescut ușor. Dacă în primele patru luni din 2025 acesta era de 0,52 euro pe kilogram, în aceeași perioadă din 2026 a ajuns la 0,56 euro pe kilogram.

În primele patru luni ale anului, țițeiul provenit din import a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor de petrol ale României.

Mai exact, dintr-un total de 2.833,9 mii tone echivalent petrol, importurile au însumat 2.062 mii tone echivalent petrol, în timp ce producția internă a fost de 771,9 mii tone echivalent petrol, echivalentul unei ponderi de 27,2%. Și producția internă a înregistrat o scădere în acest interval, diminuându-se cu 8,2% față de aceeași perioadă din anul precedent.

INS a publicat și datele privind resursele de petrol aferente primelor cinci luni din 2026. Potrivit acestora, producția internă a fost de 970 mii tone echivalent petrol, cu 78,9 mii tone echivalent petrol mai puțin decât în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă un recul de 7,5%.

Totalul resurselor s-a ridicat la 3.602,3 mii tone echivalent petrol, iar importurile au însumat 2.632,3 mii tone echivalent petrol, cu 1.044,8 mii tone echivalent petrol mai puțin față de intervalul ianuarie–mai 2025, respectiv o scădere de 28,4%.

România a importat anul trecut aproape nouă milioane de tone de petrol

Pe ansamblul anului 2025, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol. Din această cantitate, 8,9 milioane de tone au provenit din import, iar 2,9 milioane de tone au fost asigurate din producția internă, potrivit datelor INS.

Kazahstan a fost și anul trecut principalul partener comercial pentru importurile de petrol ale României. Din această țară au fost aduse aproximativ 5,5 milioane de tone de țiței, pentru care companiile românești au plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Azerbaidjan s-a situat pe locul al doilea între furnizori, urmat de Libia. Factura totală achitată de companiile din România pentru importurile de petrol în 2025 s-a ridicat la aproximativ 4,1 miliarde de euro, conform datelor INS.

Unde este procesat țițeiul importat și cel extras în România

În 2025, Rompetrol a importat și procesat 5,37 milioane de tone de țiței la rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare unitate de profil din România, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International, cu 54,63% din acțiuni, direct și indirect, și Statul Român, prin Ministerul Energiei, cu 44,7%.

Țițeiul importat ajunge la Petromidia prin Oil Terminal și prin terminalul offshore Midia Marine Terminal, amplasat la 8,6 kilometri în largul Mării Negre. Instalația este de tip Single Point Mooring și permite descărcarea petrolului direct din nave, adaptându-se condițiilor de vânt, curenți și valuri.

Rafinăria Petromidia are o capacitate de procesare de peste cinci milioane de tone de materie primă anual și este considerată una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Grupul KMG International mai operează și rafinăria Vega din Ploiești, care funcționează integrat cu Petromidia și procesează anual până la 350.000 de tone de materie primă. Unitatea produce, printre altele, normal hexan, solvenți ecologici, white spirit rafinat, bitumuri și alte produse petroliere specializate.

A doua cea mai mare rafinărie din România este Petrobrazi, operată de OMV Petrom, singurul producător de țiței din țară. În schimb, rafinăria Petrotel, controlată de grupul rus Lukoil, este închisă din octombrie 2025, în contextul sancțiunilor internaționale.

Potrivit raportului OMV Petrom pentru 2025, producția totală de hidrocarburi a scăzut la 38,1 milioane barili echivalent petrol, respectiv 104,5 mii barili echivalent petrol pe zi, față de 39,9 milioane barili echivalent petrol și 109 mii barili echivalent petrol pe zi în 2024.

Uniunea Europeană continuă să depindă de importurile de petrol

Petrolul rămâne una dintre principalele surse de energie utilizate în Uniunea Europeană, în condițiile în care statele membre dispun de rezerve limitate. Din acest motiv, aproximativ 97% din necesarul de țiței al UE a fost acoperit din importuri în 2024.

Deși procesul de tranziție energetică continuă, blocul comunitar rămâne puternic dependent de petrolul adus din afara Uniunii. În 2025, statele membre au importat aproximativ 435 milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro.

Statele Unite, Kazahstan și Norvegia au fost principalii trei furnizori ai Uniunii Europene în 2025, fiecare acoperind între 12% și 15% din cantitățile importate. Pe următoarele poziții s-au situat Libia, cu peste 9%, Arabia Saudită, cu 6,8%, precum și Nigeria și Irak, fiecare cu o cotă de 5,8%. Aproximativ 7% din importurile europene de petrol au provenit din statele Consiliului de Cooperare al Golfului: Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

După eliminarea importurilor de țiței din Rusia, ca urmare a războiului din Ucraina, Statele Unite și Kazahstan au devenit principalii furnizori ai Uniunii Europene. Ponderea Rusiei în importurile europene de petrol s-a redus de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025, scăderea fiind compensată în principal prin majorarea livrărilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.

În 2025, Kazahstan a livrat către Uniunea Europeană aproape 55,8 milioane de tone de țiței, aproape dublu față de anul precedent. Per total, exporturile de țiței și produse petroliere ale acestei țări au ajuns la aproximativ 76 milioane de tone, Uniunea Europeană reprezentând principala destinație, ceea ce a consolidat poziția Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, după Statele Unite.