Românii pierd mii de lei din cauza alimentelor cumpărate și neconsumate. Cele mai frecvente greșeli

Risipa alimentară se traduce direct în bani pierduți pentru familiile din România. Cumpărăturile în exces, produsele uitate în frigider sau porțiile prea mari pot genera pierderi de la câteva sute până la câteva mii de lei pe an pentru o gospodărie, arată datele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Numai din gospodării sunt generate anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deșeuri alimentare.

Cumpărăturile fără planificare pot costa familiile mii de lei pe an

Peste 53% din risipa alimentară înregistrată la nivel european provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat prezentate de FBAR. În spatele cantităților mari de alimente aruncate se află inclusiv o serie de obiceiuri cotidiene care afectează bugetul familiei.

Cumpărăturile făcute fără o listă sau mersul la magazin pe stomacul gol pot favoriza achizițiile impulsive, în special în cazul produselor perisabile. O altă sursă de risipă este gătitul unor cantități prea mari, fără ca surplusul să fie congelat sau folosit ulterior.

Contează și modul în care sunt organizate alimentele în frigider. FBAR indică principiul „First In, First Out” – primul intrat, primul ieșit – prin care produsele mai vechi sunt consumate înaintea celor cumpărate recent.

O altă problemă este confuzia dintre mențiunile de pe etichete. „A se consuma până la” indică data-limită de siguranță, în timp ce „A se consuma de preferință înainte de” se referă la perioada de calitate optimă. Interpretarea greșită poate duce la aruncarea prematură a unor produse.

Companiile pierd atât marfa, cât și bani pentru eliminarea deșeurilor

Risipa generează costuri și pentru operatorii din industria agroalimentară. Producătorii, procesatorii, distribuitorii și retailerii pot rămâne cu produse care nu mai sunt comercializate din cauza ambalajelor deteriorate, a erorilor de etichetare sau a apropierii termenului de expirare.

În aceste situații, firmele suportă atât pierderea aferentă mărfurilor nevândute, cât și costurile logistice pentru eliminarea și neutralizarea deșeurilor.

O alternativă este donarea surplusului. Potrivit FBAR, Legea nr. 217/2016, completată prin Legea nr. 49/2024, oferă companiilor donatoare facilități fiscale, printre care deductibilitatea fiscală integrală la calculul impozitului pe profit și scutirea de TVA pentru alimentele transferate gratuit către Băncile pentru Alimente.

În același timp, produsele care nu mai au valoare comercială, dar sunt sigure pentru consum, pot fi redistribuite către persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară.

Cu 5 lei pot fi salvate alimente în valoare de 68 de lei

FBAR arată că o donație de 5 lei pentru susținerea infrastructurii Băncilor pentru Alimente permite salvarea și redistribuirea a 4,8 kilograme de hrană.

Valoarea alimentelor respective ajunge la 68 de lei, iar cantitatea este echivalentă cu zece porții de mâncare. Acestea pot ajunge la copii din centre de zi, persoane vârstnice singure sau familii fără venituri.

Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, Romuald Bulai, atrage atenția că risipa trebuie privită inclusiv din perspectiva impactului financiar pe care îl are asupra gospodăriilor.

„Risipa alimentară nu este doar o problemă morală sau de mediu, ci este o problemă de gestiune economică gravă. Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă și resurse naturale. În timp ce o familie pierde sute de lei pe lună pe alimente uitate în frigider, la capătul celălalt al lanțului există români care nu au ce pune pe masă. La Băncile pentru Alimente®, de 10 ani dovedim că există un alt drum: un mecanism în care fiecare leu investit în logistica noastră multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate. Vă invităm să privim farfuria și bugetul cu mai mult respect și să transformăm risipa în solidaritate”, a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente® din România – FBAR®.

Ce pot face românii pentru a reduce pierderile

Pentru gospodării, una dintre soluțiile recomandate este planificarea cumpărăturilor pe baza unei liste și verificarea produselor deja existente în frigider și cămară înainte de mersul la magazin.

FBAR propune și un exercițiu numit „pușculița risipei”. Acesta presupune punerea deoparte a unei sume egale cu valoarea alimentelor aruncate, astfel încât fiecare familie să poată vedea mai ușor câți bani pierde din cauza risipei.

În cazul companiilor din sectorul agroalimentar, surplusul poate fi donat prin contracte cu Băncile Regionale pentru Alimente. Produsele recuperate sunt distribuite printr-o rețea de 910 ONG-uri partenere, care ajung la aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile.

Peste 96 de milioane de porții de hrană distribuite în zece ani

Rețeaua Băncilor pentru Alimente a ajuns în 2026 la zece ani de activitate în România. În prezent, aceasta cuprinde nouă Bănci Regionale, în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

Din 2016 și până la sfârșitul lunii iunie 2026 au fost colectate peste 49.000 de tone de produse. Dintre acestea, peste 44.000 de tone au reprezentat alimente salvate de la risipă, iar peste 4.000 de tone au fost donate prin Colecta Națională de Alimente.

În total, cele peste 48.000 de tone de alimente recuperate și donate au însemnat peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin cele 910 organizații partenere către 340.000 de persoane vulnerabile. Datele privind activitatea din ultimul deceniu au fost prezentate recent și de FBAR.