Alimentele s-au scumpit puternic în ultimii patru ani. Ce nu își mai permit mulți români să cumpere

Alimentele au înregistrat creșteri accentuate de preț în România în ultimii patru ani. În cazul anumitor produse, scumpirile au depășit 50% față de 2022. Familiile cu venituri mici și medii și-au redus cumpărăturile sau au ales variante mai accesibile. Schimbările se observă în special în consumul de carne, lactate, fructe și cafea.

Alimentele pun o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor

Alimentele s-au scumpit într-un ritm accelerat în ultimii patru ani, iar coșul de cumpărături a devenit o sursă permanentă de presiune financiară pentru numeroase gospodării. Datele Institutului Național de Statistică menționate în material arată că inflația alimentară a depășit pragul de 20% în mai multe luni. Unele produse au ajuns să coste cu peste 50% mai mult decât în 2022.

Majorările de la raft sunt resimțite direct de consumatori. Mulți români au renunțat la produse pe care până recent le cumpărau în mod obișnuit, în timp ce alții au redus cantitățile sau frecvența achizițiilor.

Schimbarea obiceiurilor alimentare nu reprezintă întotdeauna o alegere personală. Pentru familiile cu venituri mici și medii, adaptarea coșului de cumpărături a devenit o constrângere provocată de creșterea costului vieții.

Cafeaua, ouăle, laptele și carnea se află în topul scumpirilor

Cafeaua se numără printre produsele care au înregistrat cele mai mari majorări, după o creștere de aproape 20% într-un singur an. Evoluția prețului a fost influențată de problemele din agricultura mondială și de scumpirea transportului.

Ouăle și laptele au consemnat, de asemenea, creșteri rapide de preț. Costurile mai mari cu energia și furajele, accentuate după declanșarea războiului din Ucraina, s-au reflectat în sumele plătite de consumatori.

Pâinea, pastele și produsele de panificație au devenit cu aproape 30% mai scumpe. Majorările au fost determinate de creșterea constantă a prețurilor grâului și făinii pe piața internațională.

Uleiul alimentar a ajuns la valori record, deși este un produs folosit în mod curent în majoritatea gospodăriilor. Prețurile anumitor sortimente s-au dublat.

Carnea de porc și cea de pui, preferate în mod tradițional de consumatorii români, au devenit tot mai greu accesibile persoanelor cu bugete reduse.

Românii cumpără mai rar carne de vită, lactate premium și fructe exotice

Studiile de piață invocate în material arată că românii și-au restructurat coșul de cumpărături. Consumatorii au eliminat produse considerate de lux, dar au început să renunțe și la unele alimente cumpărate anterior cu regularitate.

Carnea de vită a devenit un aliment rezervat ocaziilor speciale în numeroase familii. Pentru a-și reduce cheltuielile, cumpărătorii au înlocuit-o cu mezeluri mai ieftine sau cu preparate din carne de pui.

Produsele importate, precum avocado și ananasul, au dispărut aproape complet din alimentația multor gospodării. Prețurile ridicate i-au determinat pe consumatori să caute alternative mai accesibile.

Preferințele românilor s-au schimbat și în cazul lactatelor. Brânzeturile maturate, iaurturile speciale și produsele din gamele superioare au fost înlocuite cu variante mai ieftine, uneori de calitate inferioară.

Cafeaua, care reprezintă un ritual zilnic pentru mulți consumatori, este cumpărată și consumată mai rar. Unele persoane au înlocuit-o cu produse mai ieftine.

Războiul, seceta și energia scumpă au majorat costurile de producție

Creșterea prețurilor a fost provocată de mai mulți factori care au afectat agricultura, procesarea și distribuția alimentelor. Războiul din Ucraina a perturbat lanțurile internaționale de aprovizionare cu cereale și energie, majorând costurile suportate de producătorii agricoli.

Secetele extreme și fenomenele meteorologice neobișnuite din ultimii ani au redus recoltele din România și din principalele state exportatoare de produse agroalimentare. Diminuarea producției a contribuit la menținerea prețurilor la niveluri ridicate.

Scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale a majorat cheltuielile necesare pentru procesarea, refrigerarea și transportul produselor. Costurile suplimentare au fost transferate treptat în prețurile de la raft.

Deprecierea monedei naționale și presiunile inflaționiste au amplificat efectele acestor factori. Prețurile au continuat să crească, în timp ce puterea de cumpărare a populației s-a redus.

Reducerea consumului de alimente proaspete poate afecta sănătatea

Renunțarea la anumite produse sau înlocuirea lor cu variante mai ieftine nu are doar consecințe financiare. Medicii nutriționiști avertizează că reducerea consumului de carne, lactate, fructe și legume proaspete poate provoca deficiențe nutriționale.

Copiii și persoanele vârstnice sunt cele mai expuse acestor riscuri. O alimentație insuficient de variată poate limita aportul necesar de vitamine, minerale și proteine.

Produsele proaspete sunt înlocuite uneori cu alimente procesate, mai ieftine și cu o perioadă mai mare de valabilitate. Consumul frecvent al acestora poate crește riscul de obezitate, diabet și afecțiuni cardiovasculare.

Asociațiile pentru protecția consumatorilor consideră că statul trebuie să intervină mai activ pentru a proteja accesul populației la o alimentație echilibrată. Sprijinul ar trebui să fie orientat în special către familiile vulnerabile.

Prețurile alimentelor rămân mult peste nivelurile din 2022

Inflația a început să dea semne de temperare, însă prețurile alimentelor se mențin la niveluri ridicate. Perspectivele unei reveniri semnificative la valorile înregistrate în 2022 rămân reduse.

Analiștii estimează că presiunile asupra costurilor de producție vor continua, iar consumatorii vor fi nevoiți să-și adapteze cheltuielile la noua situație economică. Lanțurile de magazine de tip discount au câștigat teren, deoarece românii caută mai atent ofertele și promoțiile.

Interesul pentru legumele și alimentele produse în România a crescut în această perioadă. Numeroși consumatori preferă să cumpere direct de la producătorii locali, unde prețurile pot fi mai accesibile.

Evoluția economiei va arăta dacă aceste schimbări de comportament vor deveni permanente sau dacă stabilizarea prețurilor le va permite românilor să revină la obiceiurile alimentare anterioare.