De ce unii plătesc de 4 ori mai mult pentru aceeași căldură. Alegerea sistemului contează

Costul încălzirii unei case diferă semnificativ în funcție de sursa de energie și de sistemul folosit. Încălzirea electrică directă poate genera o factură de câteva ori mai mare decât o centrală pe gaze, însă situația se schimbă atunci când electricitatea este folosită pentru alimentarea unei pompe de căldură.

 Factura de încălzire ascunde o diferență uriașă: aceeași energie, costuri complet diferite

Prețul energiei cumpărate, randamentul echipamentului și investiția necesară pentru instalare sunt principalele elemente care influențează costul final al încălzirii. Din acest motiv, simpla comparație dintre prețul unui kWh de gaz și cel al unui kWh de electricitate nu este suficientă pentru a determina care soluție este mai avantajoasă.

Pentru proprietarii care construiesc o locuință sau fac lucrări de renovare, alegerea sistemului de încălzire presupune o analiză mai atentă. Gazul are în continuare un preț mult mai mic pe kWh decât electricitatea, însă anumite sisteme electrice pot furniza de mai multe ori cantitatea de căldură obținută prin consumul aceleiași unități de energie.

În România, schema clasică de plafonare a prețului la gaze s-a încheiat la 31 martie 2026. Guvernul a introdus însă, prin OUG 12/2026, un mecanism nou, valabil între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027. Pentru consumatorii casnici, valoarea facturată este cea mai mică dintre prețul prevăzut în contract și prețul calculat lunar potrivit formulei stabilite de stat.

Prețurile actuale pentru gaze și electricitate

La electricitate, schema de plafonare s-a încheiat anterior, de la 1 iulie 2025. Consumatorii achită astfel prețurile stabilite prin contractele încheiate pe piața concurențială.

Diferența dintre cele două surse de energie rămâne importantă. Spre exemplu, o ofertă ENGIE disponibilă la sfârșitul lunii august 2026 indica pentru gazele naturale un preț final de furnizare de 0,25423 lei/kWh, valabil până la 31 martie 2027, cu aplicarea mecanismului stabilit prin OUG 12/2026.

În cazul energiei electrice, prețurile diferă în funcție de furnizor și de zona de distribuție. În septembrie 2026, cele mai ieftine oferte disponibile pentru București ajung la aproximativ 1,11 lei/kWh. Alte contracte au prețuri de peste 1,60-1,70 lei/kWh. De exemplu, PPC afișează pentru produsul Simplu Anual un preț final cuprins între 1,65 și 1,74 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție.

Astfel, un kWh de electricitate poate costa de aproximativ patru până la șase ori mai mult decât un kWh de gaz. Diferența dintre cele două sisteme nu poate fi însă stabilită doar pe baza prețului energiei, deoarece randamentul echipamentului de încălzire influențează direct cantitatea de căldură obținută.

Centrala pe gaze rămâne mai ieftină decât încălzirea electrică directă

O centrală modernă în condensare transformă cea mai mare parte a energiei conținute în gaz în căldură. Comisia Europeană folosește pentru aceste echipamente valori ale eficienței de aproximativ 90% sau mai mult, în funcție de condițiile de funcționare.

Dacă este luat ca exemplu un preț al gazului de aproximativ 0,25 lei/kWh și un randament anual al centralei de 92%, costul pentru obținerea unui kWh de căldură în locuință ajunge la aproximativ 0,27 lei.

Situația este diferită în cazul unui calorifer electric, al unei aeroterme sau al unei centrale electrice pe rezistențe. Aceste sisteme transformă aproximativ un kWh de electricitate într-un kWh de căldură.

La un tarif de 1,11 lei/kWh, considerat un nivel foarte bun pentru energia electrică, obținerea unui kWh de căldură costă astfel aproximativ 1,11 lei. Diferența față de centrala pe gaze din exemplu este considerabilă.

În aceste condiții, încălzirea electrică realizată prin rezistențe poate costa de aproximativ patru ori mai mult decât încălzirea cu o centrală eficientă pe gaze. Dacă energia electrică este cumpărată la un tarif de 1,50-1,70 lei/kWh, diferența de cost devine și mai mare.

Cât ar costa încălzirea unei case într-un an

Pentru o comparație simplificată poate fi luată o locuință care are nevoie de 10.000 kWh de căldură pe durata unui an. Necesarul de energie este același în toate exemplele, astfel încât diferența rezultă din prețul energiei și randamentul sistemului de încălzire.

În cazul unei centrale în condensare, la un preț al gazului de aproximativ 0,254 lei/kWh, costul energiei necesare pentru obținerea acestei cantități de căldură ar fi de aproximativ 2.750-2.800 de lei pe an.

Pentru încălzirea electrică directă, cu un tarif de 1,11 lei/kWh, costul ar ajunge la aproximativ 11.100 de lei pe an. La un tarif de 1,35 lei/kWh, suma pentru aceeași cantitate de căldură ar crește la aproximativ 13.500 de lei.

Calculul are caracter orientativ și nu include consumul pentru prepararea apei calde, taxele fixe sau diferențele generate de temperatura exterioară, nivelul de izolare al casei și modul în care proprietarii folosesc instalația de încălzire.

Pompa de căldură schimbă comparația dintre electricitate și gaze

Există însă o diferență importantă între încălzirea electrică prin rezistențe și folosirea electricității pentru alimentarea unei pompe de căldură. Aceasta din urmă nu generează căldura printr-o rezistență electrică, ci o transferă din aer, sol sau apă către interiorul locuinței.

Potrivit Comisiei Europene, pompele de căldură moderne pot fi de aproximativ trei până la cinci ori mai eficiente energetic decât centralele pe gaze. Performanța este exprimată prin coeficientul de performanță, cunoscut sub abrevierea COP.

Dacă o pompă de căldură are un COP de 4, consumul unui kWh de electricitate poate furniza aproximativ 4 kWh de căldură. La un tarif de 1,11 lei/kWh pentru electricitate, costul unui kWh de căldură ajunge astfel la aproximativ 0,28 lei.

Valoarea este apropiată de cea obținută în exemplul centralei pe gaze, unde costul unui kWh de căldură a fost estimat la aproximativ 0,27 lei. Dacă pompa funcționează cu un COP mediu de 3, costul urcă la aproximativ 0,37 lei/kWh de căldură, iar la un preț mai mare al electricității avantajul centralei pe gaze crește.

Performanța pompei de căldură depinde de locuință

Pompele de căldură au cele mai bune rezultate în locuințele bine izolate și în combinație cu instalații care pot încălzi spațiul folosind apă la temperaturi relativ reduse. Încălzirea prin pardoseală și radiatoarele supradimensionate se numără printre soluțiile potrivite pentru acest tip de sistem.

Într-o locuință slab izolată, echipamentul trebuie să funcționeze mai intens pentru a menține temperatura dorită. Același lucru se poate întâmpla într-o casă cu radiatoare proiectate pentru temperaturi ridicate ale agentului termic, situație care poate reduce eficiența pompei de căldură.

Temperaturile exterioare foarte scăzute pot afecta, la rândul lor, performanța anumitor pompe de căldură aer-apă. Condițiile în care este exploatată locuința au, prin urmare, un rol important în consumul final de energie.

Centrala în condensare poate avea, în schimb, un avantaj pentru o locuință care este deja racordată la rețeaua de gaze. Investiția inițială necesară este, în general, mai mică decât cea presupusă de instalarea unei pompe de căldură.

Costul de funcționare și investiția inițială

Dacă este analizat strict costul de funcționare, pentru o casă deja racordată la gaze, centrala pe gaze rămâne în prezent mult mai ieftină decât încălzirea electrică directă realizată cu centrală electrică, calorifere electrice, convectoare sau aeroterme.

Încălzirea electrică directă poate fi o soluție pentru o locuință de dimensiuni reduse, folosită doar ocazional. Poate reprezenta, de asemenea, o variantă pentru o casă în care racordarea la rețeaua de gaze ar presupune costuri mari sau poate fi utilizată suplimentar pentru încălzirea anumitor camere.

Pompa de căldură reprezintă însă o categorie diferită de sistem electric. Într-o casă bine izolată, cu o instalație dimensionată corespunzător și un contract avantajos de furnizare a energiei electrice, costul încălzirii poate ajunge aproape de nivelul celui obținut cu gazele.

Prezența panourilor fotovoltaice poate modifica suplimentar calculul. Dacă proprietarul reușește să utilizeze o parte din energia produsă de acestea, costul asociat funcționării sistemului electric poate deveni mai avantajos, potrivit newsweek.ro