Se pregătește raționalizarea combustibilului în România? Radu Burnete: Rămâne problema de fond. Riscul nu dispare

Raționalizarea combustibilului în România. Tensiunile geopolitice din zona Golfului Persic mențin presiunea asupra pieței globale a energiei, în ciuda redeschiderii navigației prin Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul internațional de petrol.

Raționalizarea combustibilului în România

Raționalizarea combustibilului în România. Tensiunile geopolitice din zona Golfului Persic continuă să influențeze direct piața internațională a energiei, chiar și după anunțul privind redeschiderea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru transportul global de petrol.

Deși această evoluție a redus temporar riscul unei blocade imediate, incertitudinea rămâne ridicată, iar impactul asupra prețurilor la carburanți se resimte deja în economiile europene, inclusiv în România.

Posibil deficit global de combustibil dacă tensiunile persistă

Potrivit evaluărilor economice discutate de consilierul prezidențial Radu Burnete, o prelungire a crizei energetice cu 2 până la 5 luni ar putea genera un deficit global de combustibili de aproximativ 20%.

Acest scenariu ar pune presiune semnificativă pe lanțurile de aprovizionare, într-un context în care producția nu poate fi ajustată rapid pentru a compensa pierderile.

Într-o astfel de situație, piețele ar putea reacționa prin:

• creșteri accelerate ale prețurilor internaționale la petrol;
• volatilitate ridicată pe piețele energetice;
• posibile măsuri de limitare a consumului în anumite state.

Raționalizarea combustibilului, un scenariu luat în calcul la nivel european

Deși în prezent nu există un risc imediat, autoritățile nu exclud scenariul raționalizării carburanților dacă dezechilibrele de pe piață se agravează.

Acest tip de măsură ar putea deveni relevant nu doar pentru România, ci și pentru alte state europene, în cazul unei crize prelungite a aprovizionării energetice.

Analizele actuale indică faptul că piețele reacționează puternic la incertitudine, generând creșteri rapide de preț, urmate de corecții parțiale atunci când situația se stabilizează.

„Deocamdată nu există o îngrijorare imediată în acest sens, dar acest scenariu (n.r. raționalizarea carburantului) există nu doar pentru România, ci pentru toată Europa, dacă criza se prelungește foarte mult. Dacă această criză durează mai mult de 2-5 luni, lumea, în ansamblu, se poate confrunta cu un deficit de aproximativ 20% din combustibil, care nu poate fi suplinit ușor”, a declarat Radu Burnete la Interviurile Digi24.ro.

Impactul asupra României

Chiar dacă România dispune de producție internă de țiței și are o poziție geografică favorabilă, prețul carburanților rămâne strâns legat de cotațiile internaționale.

Astfel, evoluțiile globale se reflectă direct la pompă, indiferent de producția locală.

În plus, actualul context fiscal limitează posibilitatea intervențiilor rapide ale statului. Reducerea accizelor sau a TVA-ului este considerată dificilă, în condițiile unui deficit bugetar ridicat și a necesității de consolidare fiscală.

„În general, piețele tind să supra-reacționeze până când lucrurile se stabilizează. Și acum a existat o reacție de panică justificată, care a dus la creșterea prețurilor. Între timp, situația s-a mai calmat, deși prețurile rămân mai mari decât în urmă cu două luni. Toată lumea anticipează o rezolvare a conflictului. Dacă aceasta nu vine, rămâne problema de fond: cineva va trebui să reducă consumul. Riscul de raționalizare nu dispare”, a explicat Radu Burnete.

Domeniu afectat	Efect direct	Consecințe economice
Transport	Majorarea costurilor operaționale pentru transportatori și logistică	Creșterea tarifelor de transport și distribuție
Bunuri de consum	Creșterea costurilor de producție și livrare	Scumpirea produselor finale pentru populație
Inflație	Presiune ascendentă asupra indicelui general al prețurilor	Reducerea stabilității economice și creșterea costului vieții
Putere de cumpărare	Erodarea veniturilor reale ale populației	Scăderea consumului și a nivelului de trai

„Este adevărat că statul taxează puternic combustibilii. Nu este o practică specifică României și nici una recentă. Toate statele folosesc accize pentru produse precum combustibilul, alcoolul sau tutunul, iar acestea reprezintă venituri importante la buget. Problema este că discuția despre reducerea accizelor sau a TVA vine în paralel cu un deficit bugetar istoric, pe care încercăm să îl reducem. Statul nu are foarte mult spațiu fiscal”, a mai spus Radu Burnete.