Doar 8,7% dintre români mai reușesc să economisească. Unul din patru își consumă economiile pentru cheltuielile de bază

Doar 8,7% dintre români reușesc să pună bani deoparte la sfârșitul lunii, în timp ce o parte importantă a populației apelează la economii sau datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. Presiunea prețurilor rămâne ridicată, iar tot mai mulți români sunt preocupați și de evoluția cursului valutar, potrivit studiului „Consumer Sentiment România”, realizat de Mkor.

Unul din patru români apelează la economii pentru a trece luna

Situația financiară a gospodăriilor arată că o mare parte dintre venituri sunt absorbite de necesitățile curente. Pentru 25% dintre respondenți, veniturile sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază.

Alți 25% spun că au fost nevoiți să apeleze la economii pentru a trece luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli.

La finalul lunii, numai 8,7% dintre cei chestionați declară că reușesc să pună bani deoparte.

Contractarea creditelor se menține, în schimb, relativ stabilă. În ultimii trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți au declarat, la fiecare etapă a cercetării, că au contractat un credit.

În același timp, încrederea în Banca Națională a României (BNR) a coborât de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

Românii amână achizițiile mari, iar interesul pentru cumpărarea unei mașini s-a înjumătățit

Presiunea asupra bugetelor se vede și în intențiile de consum. Ponderea celor care plănuiesc să cumpere o mașină s-a redus la jumătate într-un singur an, de la 8% la 4%.

În același timp, 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru achizițiile importante în următoarele 12 luni.

Cursul valutar a devenit, de asemenea, o preocupare mai mare. Aproape o treime dintre respondenți, respectiv 32%, se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar. În urmă cu trei ani, procentul era de numai 16%.

În acest context, 14% dintre cei chestionați spun că intenționează să economisească direct în valută.

Trei din patru români spun că prețurile au crescut semnificativ

Percepția asupra scumpirilor s-a deteriorat din nou. Aproximativ 75% dintre respondenți spun că prețurile au crescut semnificativ în ultimul an, față de 59% în 2025.

Șapte din zece români cred că ritmul scumpirilor va continua sau chiar se va accelera.

Atunci când sunt întrebați cu cât estimează că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, răspunsul mediu este de 16%. În urmă cu trei ani, estimarea ajungea la 21%.

Alimentele, carburanții și facturile sunt principalele semnale ale scumpirilor

Alimentele sunt categoria în care creșterile de preț sunt observate cel mai ușor. Acestea sunt indicate de 86% dintre respondenți. Urmează carburanții, menționați de 74%, și facturile la utilități, indicate de 69%.

Cursul valutar a urcat până pe poziția a patra, fiind menționat de 45% dintre respondenți, față de numai 25% în urmă cu trei ani. Taxele sunt indicate de 42%, medicamentele de 35%, ieșirile în oraș de 34%, iar abonamentele de telefonie, televiziune sau aplicații de 32%.

Facturile la utilități reprezintă o presiune tot mai vizibilă. În prezent, 69% dintre români le indică drept semnal al scumpirilor, comparativ cu 65% în 2023.

Dintre persoanele care se așteaptă la noi creșteri de prețuri, 66% consideră că taxele și impozitele vor contribui la acestea.

Sănătatea mentală a devenit una dintre principalele griji pentru Generația Z

Studiul evidențiază și o diferență importantă între generații în privința sănătății mentale. La nivelul întregului eșantion, 16% dintre români o menționează printre preocupări, procent care a rămas neschimbat în ultimii trei ani.

În cazul Generației Z, însă, procentul ajunge la 34%, de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în rândul Generației X, unde numai 10% indică această problemă. Pentru cei din Generația Z, sănătatea mentală a devenit a treia grijă ca importanță, situându-se chiar înaintea sănătății fizice.

Cercetarea „Consumer Sentiment România” acoperă perioada cuprinsă între trimestrul al treilea din 2023 și trimestrul al doilea din 2026. Studiul este realizat trimestrial pe un eșantion de 2.486 de respondenți, prin metoda online, și are o marjă de eroare de +/-3,1%.