UE schimbă regulile pentru telefoane și laptopuri. Producătorii vor fi obligați să respecte mai multe cerințe pentru dispozitivele comercializate în Europa

UE schimbă regulile pentru telefoane și laptopuri. Producătorii vor fi obligați să respecte mai multe cerințe pentru dispozitivele comercializate în Europa

SURSA FOTO: Freepik

Publicat de Leonard Bădilă la 1 septembrie 2026, 10:48

Telefoanele mobile, laptopurile și alte dispozitive electronice încep să fie proiectate într-un mod diferit, pe măsură ce regulile europene pun un accent tot mai mare pe posibilitatea de reparare și pe utilizarea produselor pentru o perioadă mai lungă. Schimbarea face parte din politicile Uniunii Europene pentru reducerea deșeurilor electronice și îi determină pe producători să regândească modul în care construiesc aceste produse.

UE schimbă regulile pentru telefoane și laptopuri

Problema pe care încearcă să o abordeze Uniunea Europeană este creșterea rapidă a cantității de deșeuri electronice. Potrivit datelor ONU, volumul deșeurilor electronice generate la nivel mondial aproape s-a dublat între 2010 și 2022. Estimările indică o creștere suplimentară de 32% până în 2030, conform The Conversation.

Și în Uniunea Europeană cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut considerabil. Dacă în 2012 erau introduse pe piața europeană 7,6 milioane de tone de astfel de echipamente, în 2023 volumul ajunsese la 14,4 milioane de tone.

UE urmărește ca dispozitivele să fie folosite mai mult timp

Reciclarea nu reprezintă singura soluție urmărită de Uniunea Europeană. Obiectivul este și ca produsele să rămână în uz cât mai mult timp, iar pentru acest lucru este important ca ele să poată fi reparate atunci când se defectează.

Într-un astfel de scenariu, defectarea unei singure componente nu ar trebui să ducă automat la înlocuirea întregului dispozitiv. Un telefon sau un alt produs electronic ar putea fi reparat și utilizat în continuare.

În prezent, consumatorii se confruntă frecvent cu lipsa pieselor de schimb, a instrucțiunilor necesare pentru reparații sau cu costuri prea ridicate. În asemenea situații, achiziționarea unui produs nou poate ajunge să fie mai simplă și mai ieftină decât repararea celui vechi.

Problema este accentuată și de modul în care sunt proiectate multe dintre dispozitivele moderne. Componentele sunt integrate foarte strâns unele în altele, iar accesul la acestea poate fi dificil.

Bateria telefoanelor mobile reprezintă unul dintre exemple. Dacă în trecut bateria putea fi înlocuită relativ ușor de utilizator, până în 2020 telefoanele cu baterie detașabilă deveniseră tot mai rare.

În aceste condiții, defecțiunile tehnice au rămas unul dintre principalele motive pentru care anumite produse sunt înlocuite înainte de atingerea duratei lor normale de utilizare.

Repararea produselor devine un criteriu de proiectare

Regulile europene referitoare la proiectarea ecologică a produselor au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024. Printre obiectivele noilor norme se află și creșterea posibilității ca produsele să poată fi reparate mai ușor.

Legislația europeană stabilește inclusiv cerințe referitoare la posibilitatea de înlocuire a bateriilor.

Pentru a putea fi evaluat gradul în care un produs poate fi reparat, experții Centrului Comun de Cercetare, JRC, serviciul științific și tehnic al Comisiei Europene, au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri.

Acești parametri vizează atât proiectarea propriu-zisă a produsului, cât și serviciile oferite de producător. În ceea ce privește designul, sunt analizate elemente precum uneltele și sistemele de fixare necesare pentru înlocuirea unei componente.

În cazul serviciilor oferite de producător sunt luate în calcul aspecte precum disponibilitatea pieselor de schimb și existența instrucțiunilor de reparație.

Pe baza acestei metodologii au fost dezvoltate și scoruri care indică nivelul de ușurință cu care poate fi reparat un produs. Acestea le pot permite consumatorilor să compare dispozitivele înainte de achiziție și să țină cont și de posibilitatea de reparare atunci când aleg un produs.

Primele dispozitive pentru care au fost aplicate asemenea criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În continuare, metodologia urmează să fie utilizată și pentru alte categorii de produse, printre care se numără espressoarele, aspiratoarele și imprimantele.

telefoane mobile
SURSA FOTO: Dreamstime

Cum se schimbă designul telefoanelor

Noile reguli încep deja să se reflecte în designul anumitor dispozitive. În cazul telefoanelor mobile au apărut soluții care urmăresc să faciliteze intervențiile asupra componentelor.

Printre acestea se numără ecranele care pot fi demontate fără folosirea adezivilor tradiționali, adezivii care pot fi îndepărtați prin metode speciale și capacele posterioare care pot fi deschise mai ușor.

Obiectivul este ca un dispozitiv să poată fi reparat fără ca această caracteristică să presupună automat un compromis în privința siguranței, rezistenței la apă sau performanței.

Schimbările nu se limitează la telefoane. Și laptopurile încep să fie proiectate astfel încât anumite componente să poată fi înlocuite sau actualizate mai ușor.

Unele modele includ tastaturi care pot fi schimbate, baterii fixate cu un număr redus de șuruburi și componente de stocare sau memorie care pot fi înlocuite ori actualizate.

Dispozitivele purtabile prezintă dificultăți suplimentare în ceea ce privește repararea

Dispozitivele purtabile prezintă dificultăți suplimentare în ceea ce privește repararea, deoarece au dimensiuni reduse și sunt purtate direct pe corp. Chiar și în această categorie au apărut însă soluții orientate spre reparabilitate.

Unele căști wireless sunt echipate cu baterii care pot fi scoase manual în câteva secunde. În cazul anumitor ceasuri inteligente, accesul la componente și la instrucțiunile pentru reparații a devenit mai ușor, fără ca dispozitivele să își piardă rezistența la apă.

În același timp, producătorii de console portabile au anunțat modificări de design pentru a respecta noile cerințe europene și pentru a putea continua să își comercializeze produsele pe piața Uniunii Europene.

UE nu stabilește cum trebuie să arate un telefon

Scopul legislației europene nu este ca instituțiile de la Bruxelles să stabilească fiecare detaliu al unui telefon sau al unui alt dispozitiv. Ideea este crearea unui cadru care să îi determine pe producători să găsească soluții pentru realizarea unor produse care pot fi utilizate și reparate pentru o perioadă mai lungă.

În loc ca un dispozitiv să fie înlocuit atunci când o singură componentă se defectează, acesta ar trebui să poată fi reparat și folosit în continuare.

O astfel de abordare ar putea contribui la reducerea cantității de deșeuri electronice și a emisiilor asociate producției unor dispozitive noi. În același timp, consumatorii ar putea economisi bani, în timp ce producătorii și firmele specializate în reparații ar putea beneficia de noi oportunități de afaceri.

Ideea potrivit căreia produsele ar trebui să fie durabile și mai ușor de utilizat pe termen lung nu este una nouă

Ideea potrivit căreia produsele ar trebui să fie durabile și mai ușor de utilizat pe termen lung nu este una nouă. Designerul industrial german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bine proiectat trebuie să fie durabil și să țină cont de impactul său asupra mediului.

La aproape jumătate de secol distanță, aceste principii ajung să influențeze tot mai mult modul în care sunt concepute telefoanele, laptopurile, dispozitivele purtabile și alte produse tehnologice.

Astfel, creșterea volumului de deșeuri electronice și noile cerințe europene privind repararea și durata de utilizare determină o schimbare treptată a modului în care sunt proiectate dispozitivele. Accentul se mută de la înlocuirea produsului întreg atunci când o componentă se defectează către posibilitatea de a interveni asupra acelei componente și de a prelungi durata de viață a dispozitivului.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.