Noi reguli UE pentru ambalaje din 2030. Producătorii de sticlă avertizează că designurile emblematice ar putea fi afectate
SURSA FOTO: Dreamstime - sticle reciclate
Noile reguli europene pentru reducerea deșeurilor de ambalaje provoacă îngrijorare în industria sticlei. Din 2030, companiile vor trebui să reducă la minimum cantitatea de material folosită pentru ambalarea produselor, iar marketingul sau designul nu vor putea justifica singure utilizarea unor ambalaje mai voluminoase. Producătorii avertizează că regulile ar putea afecta sticlele distinctive folosite pentru băuturi și parfumuri.
Reguli noi pentru ambalaje începând din 2030
Uniunea Europeană urmărește să reducă volumul foarte mare de deșeuri provenite din ambalaje. În 2023, europenii au generat aproape 80 de milioane de tone de astfel de deșeuri, echivalentul a aproximativ 177 de kilograme pentru fiecare persoană.
În acest context, Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje stabilește noi cerințe pentru companii. Din 2030, acestea vor trebui să utilizeze cea mai mică cantitate de ambalaj necesară pentru ca produsele să poată fi transportate și comercializate în condiții de siguranță.
Regula nu vizează exclusiv sticla, ci toate materialele utilizate pentru ambalaje. Un element important este că argumentele legate exclusiv de marketing și design nu vor putea justifica un ambalaj excesiv.
Producătorii se tem că sticlele ar putea deveni prea asemănătoare
Industria europeană a sticlei avertizează însă asupra efectelor pe care o interpretare foarte strictă a noilor cerințe le-ar putea avea asupra designului.
În cazul vinurilor, băuturilor spirtoase și parfumurilor, forma recipientului reprezintă deseori o componentă importantă a identității produsului. Producătorii se tem că presiunea pentru reducerea greutății și volumului ar putea determina companiile să folosească recipiente tot mai asemănătoare.
„Dacă mâine toată lumea va avea aceeași sticlă, povestea vodcii Grey Goose nu va mai exista”, spune Emmanuel Ladent, președintele Saverglass.
Temeri similare există și în industria parfumurilor. Producătorii avertizează că uniformizarea recipientelor ar putea favoriza furnizori din afara Europei, capabili să producă sticle standardizate la costuri mai mici.
„Dacă vom folosi cu toții exact aceeași sticlă, identică, există oameni din afara Europei care o vor produce mult mai repede și mult mai ieftin decât noi”, spune Nicolas Piffault, de la Groupe Pochet.
Unele sticle emblematice vor beneficia de excepții
Regulamentul include însă și excepții. Brandurile nu vor fi obligate să modifice anumite designuri dacă acestea erau protejate prin marcă înregistrată în UE înainte de intrarea în vigoare a legislației și dacă schimbarea ar afecta caracterul distinctiv al produsului.
Astfel de prevederi ar putea proteja recipiente deja celebre, precum sticla mată Grey Goose sau designul în formă de clepsidră al Coca-Cola. Sunt prevăzute protecții și pentru produse asociate unei origini geografice distincte, precum Champagne sau Irish Whisky.
Problema, susține industria, ar putea apărea mai ales în cazul producătorilor mici care nu au designurile protejate sau al companiilor care lansează produse noi.
„Subminează inovația în ambalaje, în designul ambalajelor… pentru că ce se întâmplă dacă vii cu un nou design care ar putea deveni iconic?”, spune Carlo Pirrone, secretarul general al Federației Europene a Sticlei pentru Ambalaje.
Comisia Europeană spune că designul va fi luat în considerare
Comisia Europeană urmează să stabilească standardele prin care companiile vor demonstra că ambalajele respectă cerințele privind greutatea și volumul.
În orientările publicate în luna iunie, Comisia a recunoscut că designul reprezintă una dintre funcțiile ambalajului și a precizat că forma și funcționalitatea acestuia vor fi luate în considerare. Reprezentanții industriei vor putea participa, de asemenea, la elaborarea standardelor.
„Susținem și încurajăm creativitatea, ne așteptăm la inovații în întregul sector și continuăm să lucrăm îndeaproape cu părțile interesate în ceea ce privește standardul existent de minimizare”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.