Boom-ul inteligenței artificiale majorează salariile din industria semiconductorilor. Cererea pentru cipuri AI împinge bursele asiatice la noi maxime

Boom-ul inteligenței artificiale transformă economiile din Taiwan și Coreea de Sud, unde producătorii de semiconductori majorează salariile și bonusurile angajaților pe fondul cererii record de cipuri. În anul 2026, creșterea accelerată a exporturilor, consumului și veniturilor fiscale alimentează expansiunea economică, în timp ce investitorii urmăresc sustenabilitatea acestui nou ciclu de dezvoltare.

Boom-ul inteligenței artificiale majorează salariile din industria semiconductorilor și accelerează creșterea economică în Taiwan și Coreea de Sud

Boom-ul semiconductorilor destinați inteligenței artificiale din Asia ar putea declanșa o nouă etapă de creștere economică regională. Deși investitorii se concentrează în principal pe acțiunile companiilor de semiconductori din Coreea de Sud și Taiwan, impactul revoluției AI depășește cu mult profiturile marilor producători de cipuri. Expansiunea acestui sector stimulează consumul gospodăriilor, investițiile private și veniturile fiscale, contribuind la o revitalizare economică amplă în Asia de Nord.

Datele FactSet arată că ritmul de creștere a PIB-ului real în Taiwan și Coreea de Sud s-a accelerat semnificativ în ultimele 12–15 luni. Taiwanul a înregistrat o creștere impresionantă de 11,8% în primul trimestru, evoluție atribuită în mare măsură cererii explozive generate de industria inteligenței artificiale. Cererea aproape insațiabilă de cipuri din partea marilor companii americane de tehnologie a majorat veniturile producătorilor asiatici, a atras investiții străine consistente și, mai ales, a dus la creșteri fără precedent ale remunerațiilor angajaților din sectorul tehnologic.

În Coreea de Sud, doi dintre cei mai mari producători mondiali de cipuri, SK Hynix și Samsung Electronics, au început să lege bonusurile angajaților direct de performanța financiară. SK Hynix distribuie 10% din profitul operațional sub formă de bonusuri fără plafon, în baza unui acord încheiat în septembrie. Drept urmare, cei aproximativ 35.000 de angajați au primit anul trecut bonusuri echivalente cu 29 de salarii lunare. La rândul său, Samsung a convenit recent cu sindicatele să aloce 10,5% din profitul diviziei de semiconductori sub formă de acțiuni pentru angajați, eliminând limita anterioară privind bonusurile.

În Taiwan, TSMC aplică un sistem mai flexibil, în care fondurile pentru bonusuri sunt stabilite de consiliul de administrație în funcție de profituri și de planurile de investiții. Pe baza rezultatelor record din 2025, compania a aprobat un fond de bonusuri de aproximativ 206 miliarde de dolari taiwanezi, ceea ce înseamnă, în medie, peste 2,6 milioane de dolari taiwanezi pentru fiecare dintre cei aproximativ 65.000 de angajați. Suma depășește semnificativ nivelurile din anii anteriori, iar conducerea companiei a anunțat recent o nouă majorare a stimulentelor de peste 30%.

Creșterea veniturilor din sectorul tehnologic începe să se reflecte direct în consumul populației. Fenomenul este cel mai evident în Taiwan, unde vânzările cu amănuntul au crescut cu 6–8% în perioada februarie–aprilie, comparativ cu media de 2,1% înregistrată în ultimul deceniu. Tendința este vizibilă și în Coreea de Sud, unde creșterea vânzărilor retail a ajuns la aproximativ 4% în primele patru luni ale anului, mult peste media ultimilor ani. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică, perspectivele de profit ale companiilor se îmbunătățesc și în sectoare care nu au legătură directă cu tehnologia.

Dacă până la sfârșitul lui 2025 îmbunătățirea rezultatelor financiare era concentrată aproape exclusiv în industria tehnologică, în prezent și alte domenii beneficiază de efectele indirecte ale boom-ului AI. Începând din noiembrie 2025, estimările privind câștigurile pe acțiune pentru 2026 au crescut cu 67% în sectorul financiar sud-coreean, cu 11% în sectorul financiar taiwanez și cu 8% în retailul sud-coreean. Aceste perspective mai favorabile au alimentat noi creșteri bursiere și au generat efecte pozitive asupra averii populației, care la rândul lor susțin consumul și contribuie la formarea unui cerc virtuos al creșterii economice.

Efectul de avuție este deosebit de pronunțat în Taiwan, unde populația are o expunere mult mai mare la piața de capital. În 2024, aproximativ 20% din averea unui cetățean taiwanez era investită în acțiuni, comparativ cu mai puțin de 6% în cazul unui sud-coreean. Totuși, și în Coreea de Sud interesul pentru investițiile bursiere a crescut puternic. În primele cinci luni ale anului 2026, investitorii locali au cumpărat acțiuni în valoare de 33,8 miliarde de dolari, după ce în 2025 fuseseră vânzători neți. Această schimbare sugerează că efectele de avuție ar putea deveni un factor tot mai important pentru susținerea consumului și în economia sud-coreeană.

Momentul în care are loc această expansiune bazată pe inteligența artificială este unul favorabil pentru ambele economii. Coreea de Sud și Taiwan sunt importatori majori de energie, iar creșterea prețurilor petrolului și gazelor, alimentată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, reprezintă o provocare. Totuși, scumpirea importurilor energetice a fost compensată de majorarea prețurilor la principalele produse exportate de cele două țări, respectiv semiconductori și memorii. Îmbunătățirea termenilor de schimb a susținut monedele naționale și a redus presiunea asupra băncilor centrale de a majora dobânzile.

Totodată, salariile mai mari și aprecierea piețelor bursiere au contribuit la creșterea veniturilor fiscale. În primul trimestru din 2026, veniturile fiscale ale Seulului au crescut cu peste 16% față de anul precedent, după un avans de aproximativ 11% în 2025. Autoritățile au recunoscut că bonusurile generoase acordate în industria semiconductorilor au avut o contribuție importantă la această evoluție. În Taiwan, veniturile fiscale totale au crescut modest în 2025, afectate de slăbiciunea pieței imobiliare, însă încasările din impozitul pe venit au depășit cu 5,4% tendința obișnuită. Pentru 2026, autoritățile estimează o creștere a veniturilor fiscale cuprinsă între 6% și 8%.

Cu toate acestea, există și riscuri semnificative. Investitorii continuă să se întrebe dacă investițiile uriașe în inteligența artificială pot fi transformate în profituri sustenabile pe termen lung. O eventuală încetinire a investițiilor în infrastructura AI ar reduce cererea de semiconductori, ceea ce ar însemna profituri mai mici pentru companii, bonusuri reduse pentru angajați, consum mai slab și venituri fiscale în scădere. Cu alte cuvinte, mecanismele care alimentează în prezent creșterea economică s-ar putea inversa.

În plus, boom-ul AI începe să genereze și tensiuni politice. În Coreea de Sud, un consilier guvernamental a propus recent distribuirea unui „dividend cetățenesc” finanțat din profiturile considerate excesive ale companiilor de infrastructură AI. Propunerea a provocat o reacție negativă temporară pe piață, investitorii temându-se de o posibilă redistribuire forțată a profiturilor. De asemenea, disputele dintre Samsung și angajații săi privind împărțirea câștigurilor ar putea anticipa conflicte similare în viitor.

Pentru moment însă, valul inteligenței artificiale continuă să genereze beneficii pentru un număr tot mai mare de sectoare economice din Asia de Nord. Creșterea salariilor, consumului, investițiilor și veniturilor fiscale sugerează că boom-ul semiconductorilor produce efecte care depășesc cu mult industria tehnologică, iar eventualele riscuri par, deocamdată, îndepărtate.

Cererea pentru cipuri AI împinge bursele asiatice la noi maxime, în timp ce conflictul din Golf ridică prețul petrolului peste 93 de dolari pe baril

Piețele bursiere asiatice și-au continuat ascensiunea luni, susținute în principal de entuziasmul persistent din jurul inteligenței artificiale și de cererea puternică pentru semiconductori. Avansul acțiunilor a compensat îngrijorările generate de noile confruntări militare din Golf, care au diminuat optimismul privind o posibilă redeschidere completă a Strâmtorii Ormuz și au determinat o nouă creștere a prețurilor petrolului.

În timp ce negocierile dintre Washington și Teheran par să continue, președintele american Donald Trump a evitat să ofere detalii despre progresele înregistrate, limitându-se la a transmite că lumea ar trebui „să se relaxeze”. Totodată, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să reia atacurile împotriva Iranului dacă nu se va ajunge la un acord. Situația s-a tensionat și mai mult după informațiile potrivit cărora forțele americane au lovit în weekend ținte iraniene, iar Teheranul a răspuns prin atacuri care au fost interceptate, potrivit relatărilor, de sistemele de apărare ale Kuweitului. În paralel, ofensiva Israelului împotriva Hezbollah în Liban a contribuit la amplificarea tensiunilor regionale.

Analiștii consideră că, deși riscurile geopolitice rămân ridicate, cea mai acută fază a crizei ar putea fi depășită dacă traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în condiții normale. Cu toate acestea, este puțin probabil ca piața energetică să revină rapid la situația anterioară conflictului. Reconstrucția stocurilor și repararea infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu ar putea menține prețurile petrolului la niveluri ridicate pentru o perioadă îndelungată.

Pe fondul noilor confruntări dintre Statele Unite și Iran, petrolul Brent s-a apreciat cu 2,1%, ajungând la 93,02 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a urcat cu 2,6%, la 89,61 dolari pe baril.

În pofida acestor evoluții, investitorii asiatici au rămas concentrați asupra boom-ului generat de inteligența artificială. Indicele japonez Nikkei a crescut cu încă 0,9%, după un avans de aproape 5% în săptămâna precedentă, atingând noi maxime istorice. Bursa din Coreea de Sud a urcat cu 4,2%, după o creștere de 8% în săptămâna anterioară, iar piața din Taiwan a acumulat aproape 6% în aceeași perioadă. Indicele MSCI Asia-Pacific, excluzând Japonia, a avansat cu 1,6%.

Unul dintre principalii catalizatori ai optimismului a fost Samsung Electronics, ale cărei acțiuni au crescut cu aproape 10% după anunțul privind livrarea către clienți a mostrelor celui mai nou cip de memorie cu lățime de bandă mare (HBM), o componentă esențială pentru aplicațiile de inteligență artificială. Forța actualului ciclu tehnologic a fost evidențiată și de datele economice din Coreea de Sud, care au arătat că exporturile au crescut în luna mai cu cel mai rapid ritm anual din ultimele patru decenii, atingând un nivel record de 87,75 miliarde de dolari.

Atenția investitorilor este îndreptată și către Taiwan, unde directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, deschide târgul Computex cu un discurs dedicat inteligenței artificiale. Sunt așteptate anunțuri privind cele mai noi produse ale companiei, precum și reafirmarea rolului central pe care Taiwanul îl joacă în lanțul global de aprovizionare pentru industria AI.

În contrast cu entuziasmul din alte piețe asiatice, acțiunile chineze au înregistrat o ușoară scădere. Indicele CSI300 a pierdut 0,2%, pe fondul semnalelor persistente de slăbiciune economică. Un sondaj publicat recent a arătat că activitatea manufacturieră din China a stagnat în luna mai, alimentând îngrijorările privind ritmul lent al redresării economice.

Pe piețele occidentale, contractele futures indicau o deschidere ușor negativă pentru principalele burse europene. Contractele futures pe EURO STOXX 50 au scăzut cu 0,2%, cele pe DAX cu 0,1%, iar cele pe FTSE cu 0,3%. În schimb, pe Wall Street sentimentul a rămas pozitiv, contractele futures pe S&P 500 crescând cu 0,3%, iar cele pe Nasdaq cu 0,5%, după recordurile atinse săptămâna trecută.

Totuși, analiștii observă că ascensiunea pieței americane este susținută de un număr relativ restrâns de companii. Cele mai importante zece firme asociate revoluției inteligenței artificiale reprezintă aproximativ 40% din indicele S&P 500, în timp ce doar 21 dintre cele 500 de companii componente au atins maxime istorice. În luna mai, sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de aproape 16%, în timp ce sectoarele bunurilor de consum și sănătății au avansat cu puțin peste 2%, iar bunurile de bază au consemnat scăderi de peste 3%.

Creșterea prețurilor la energie continuă să influențeze și piețele obligațiunilor. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat cu trei puncte de bază, până la 4,47%, investitorii luând în calcul posibilitatea ca Rezerva Federală să fie nevoită să mențină o politică monetară mai restrictivă. Piețele estimează în prezent șanse aproximativ egale pentru o eventuală majorare a dobânzilor până la sfârșitul anului, în încercarea de a împiedica transmiterea presiunilor inflaționiste generate de energie în întreaga economie.

În această săptămână, atenția se va concentra asupra declarațiilor oficialilor Rezervei Federale și asupra unor indicatori economici importanți, inclusiv sondajul ISM pentru sectorul manufacturier și raportul privind piața muncii din Statele Unite. Consensul pieței indică o creștere de aproximativ 85.000 de locuri de muncă în luna mai și menținerea ratei șomajului la 4,3%. O evoluție mai puternică decât estimările ar putea reduce probabilitatea unor noi majorări de dobândă.

Pe piața valutară, dolarul a rămas relativ stabil, susținut de perspectiva unei politici monetare restrictive în SUA. Monedele regiunilor dependente de importurile energetice, precum yenul japonez și euro, au rămas sub presiune. Dolarul s-a apreciat ușor până la 159,45 yeni, însă investitorii rămân prudenți în apropierea pragului psihologic de 160 de yeni pentru un dolar, nivel la care autoritățile japoneze ar putea interveni pentru a susține moneda națională. Euro s-a tranzacționat în jurul valorii de 1,1645 dolari, după ce săptămâna trecută a oscilat într-un interval relativ restrâns.

Pe piața materiilor prime, aurul a pierdut 0,4%, coborând la 4.518 dolari pe uncie. În pofida tensiunilor geopolitice și a riscurilor inflaționiste, metalul prețios nu a beneficiat de un aflux semnificativ de capital, investitorii preferând în continuare activele de risc și dolarul american.

Entuziasmul pentru inteligența artificială susține creșterea burselor asiatice, în pofida escaladării tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz

Piețele bursiere asiatice și-au continuat ascensiunea luni, susținute de entuziasmul investitorilor față de sectorul inteligenței artificiale, care continuă să alimenteze cererea pentru semiconductori și tehnologii conexe. Optimismul generat de boom-ul AI a reușit să compenseze îngrijorările provocate de noile tensiuni din Golf, unde recentele atacuri au redus speranțele privind o redeschidere rapidă și fără obstacole a Strâmtorii Ormuz. În același timp, escaladarea ostilităților a contribuit la creșterea prețurilor petrolului pe piețele internaționale.

În paralel, negocierile dintre Washington și Teheran pentru detensionarea situației par să continue, însă detaliile privind evoluția acestora rămân neclare. Președintele american Donald Trump a evitat să ofere informații despre stadiul discuțiilor, limitându-se la a transmite un mesaj calmant, afirmând că toată lumea ar trebui „pur și simplu să se relaxeze”. Declarația sa a fost interpretată de investitori ca un semnal că dialogul diplomatic este încă în desfășurare, în ciuda incertitudinilor persistente din regiune.