Prețul petrolului explodează după reacția lui Donald Trump. Liderul american a agitat piețele internaționale: Total inacceptabil

Prețul petrolului a înregistrat o nouă creștere după reacția președintelui american Donald Trump la răspunsul transmis de Iran privind propunerea Statelor Unite de încheiere a războiului. Declarația liderului de la Casa Albă a alimentat din nou tensiunile de pe piețele internaționale, într-un moment în care negocierile de pace dintre cele două state par să fi intrat într-un nou impas.

Prețul petrolului a urcat după mesajul publicat de Donald Trump. Potrivit informațiilor publicate de Bloomberg, petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, ajungând la 104,80 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari pe baril.

Reacția lui Donald Trump la oferta Iranului a ridicat imediat prețul petrolului

Creșterea prețurilor a venit după ce Donald Trump a reacționat public la răspunsul transmis de Iran la oferta de pace formulată de Statele Unite. Duminică seara, liderul american a publicat un mesaj pe platforma Truth Social, în care a transmis că răspunsul reprezentanților iranieni este „total inacceptabil”.

„Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris Donald Trump într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social.

În acest context, negocierile de pace dintre SUA și Iran par să fie din nou blocate. Situația este agravată și de perturbările majore din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Tranzitul navelor petroliere prin această zonă este afectat încă din primele zile ale conflictului.

Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni ridică semne de întrebare privind posibilitatea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esențială pentru aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial. În paralel, Statele Unite continuă să mențină blocada navală asupra navelor și porturilor iraniene.

Potrivit CNN, prețul petrolului Brent este în prezent cu aproape 20 de dolari mai mare decât înainte de izbucnirea războiului. În cazul petrolului brut american, creșterea este de aproximativ 10 dolari comparativ cu nivelurile înregistrate înaintea conflictului.

Evoluțiile recente arată că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu continuă să influențeze direct piețele energetice internaționale, iar orice blocaj în negocierile dintre Washington și Teheran are efecte imediate asupra prețului petrolului la nivel global.

Preţurile vor continua să crească dacă negocierile dintre SUA şi Iran rămân tensionate

Analiştii Citigroup avertizează că prețurile petrolului ar putea continua să crească dacă negocierile dintre SUA şi Iran vor rămâne tensionate şi nu se va ajunge rapid la un acord. Reprezentanţii băncii americane susţin că scenariul principal luat în calcul în prezent este acela în care perturbările din Strâmtoarea Ormuz se vor reduce până la finalul lunii mai.

Totuşi, aceştia avertizează că riscurile unei noi creşteri a preţurilor pe termen scurt s-au accentuat din cauza dificultăţilor întâmpinate în negocierile dintre Washington şi Teheran, conform Reuters.

Citigroup şi-a menţinut prognoza privind petrolul Brent la 120 de dolari pe baril pentru următoarele trei luni. În acelaşi timp, banca estimează că preţul mediu al petrolului Brent va fi de aproximativ 110 dolari pe baril în trimestrul al doilea al anului, urmând să scadă spre 95 de dolari în trimestrul al treilea şi până la 80 de dolari în trimestrul al patrulea.

Analiştii subliniază că impactul crizei energetice asupra pieţei globale a fost limitat până acum de mai mulţi factori. Printre aceştia se numără eliberările din rezervele strategice de petrol, reducerea importurilor chineze de petrol, scăderea cererii globale şi perioadele de detensionare temporară a conflictului.

Potrivit datelor privind transporturile maritime analizate de Citi, China şi-ar fi redus importurile de petrol cu aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi în lunile aprilie şi mai. Astfel, importurile ar fi ajuns la aproximativ 9,2 milioane de barili pe zi, comparativ cu media de 11,6 milioane de barili pe zi înregistrată în 2025.

Reducerea cererii din China a contribuit la diminuarea presiunii asupra pieţei mondiale a petrolului, însă analiştii avertizează că investitorii continuă să subestimeze riscurile legate de durata conflictului şi de posibile scenarii extreme care ar putea afecta aprovizionarea globală cu energie.

Profitul gigantului energetic saudit Saudi Aramco a crescut cu 26% în primul trimestru din 2026

În același timp, profitul gigantului energetic saudit Saudi Aramco a crescut cu 26% în primul trimestru din 2026, pe fondul tensiunilor generate de războiul cu Iranul şi al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz. Compania a depăşit estimările analiştilor după ce conducta strategică East-West a funcţionat la capacitate maximă în contextul blocajelor din regiune, potrivit publicației menționate.

Saudi Aramco a raportat un profit net ajustat de 33,6 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, comparativ cu 26,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2025. Rezultatul este cu aproximativ 34% peste nivelul înregistrat în trimestrul precedent.

Analiştii estimaseră anterior un profit de aproximativ 31,2 miliarde de dolari, însă rezultatele companiei au depăşit aşteptările pieţei.

Directorul general al Aramco, Amin Nasser, a explicat că conducta East-West, care a atins capacitatea maximă de 7 milioane de barili pe zi, a devenit o infrastructură esenţială pentru aprovizionarea globală cu petrol în timpul şocului energetic provocat de conflictul cu Iranul.

Această conductă permite exportul petrolului saudit prin Marea Roşie, evitând Strâmtoarea Ormuz, unde blocada iraniană a dus deja la dispariţia a aproape un miliard de barili de petrol de pe piaţa mondială.

Tensiunile din regiune au continuat şi vineri, după ce Iranul a lansat noi atacuri cu rachete asupra Emiratele Arabe Unite. În paralel, Statele Unite au atacat două petroliere iraniene care încercau să evite blocada navală americană.

În contextul crizei energetice, petrolul Brent s-a apreciat cu aproximativ 1% vineri şi a închis la 101,29 dolari pe baril. Totodată, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 95,42 dolari pe baril.

Cotaţia petrolului Brent a crescut cu 95% în primul trimestru din 2026 şi se află acum cu aproximativ 67% peste nivelul de la începutul anului.

Directorii marilor companii petroliere internaţionale avertizează că războiul cu Iranul ar putea produce schimbări structurale importante în sistemul energetic mondial. Aceştia susţin că actuala criză accelerează investiţiile în securitate energetică şi în diversificarea surselor de aprovizionare.

La finalul trimestrului, Saudi Aramco a raportat un raport de îndatorare („gearing ratio”) de 4,8%. În acelaşi timp, consiliul de administraţie al companiei a aprobat un dividend de bază de 21,9 miliarde de dolari pentru primul trimestru, în creştere cu 3,5% faţă de anul trecut.

Criza din Strâmtoarea Ormuz afectează puternic și economia Chinei

Criza din Strâmtoarea Ormuz afectează puternic și economia Chinei. Importurile de petrol ale celei mai mari ţări importatoare de ţiţei din lume au scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani, potrivit Reuters.

Datele publicate de autorităţile vamale chineze arată că importurile de petrol au coborât cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 38,5 milioane de tone metrice. Acesta este cel mai redus nivel înregistrat din iulie 2022.

China îşi asigură aproximativ jumătate din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu, iar blocarea parţială a Strâmtorii Ormuz a afectat semnificativ transporturile maritime de ţiţei şi produse rafinate către pieţele internaţionale.

Compania de monitorizare maritimă Kpler estimează că importurile maritime de petrol ale Chinei au scăzut la aproximativ 8,03 milioane de barili pe zi, de asemenea cel mai redus nivel din iulie 2022.

În ciuda reducerii importurilor, firma Vortexa estimează că stocurile de petrol ale Chinei au crescut în aprilie cu aproximativ 17 milioane de barili. Totuşi, analiştii avertizează că aceste rezerve ar putea începe să se diminueze în luna mai.

Criza din Orientul Mijlociu a determinat autorităţile de la Beijing să controleze mai strict exporturile de produse petroliere rafinate

Criza din Orientul Mijlociu a determinat autorităţile de la Beijing să controleze mai strict exporturile de produse petroliere rafinate, inclusiv benzina şi combustibilul pentru avioane, pentru a proteja piaţa internă.

Ca urmare, exporturile chineze de produse petroliere rafinate au scăzut în aprilie la aproximativ 3,1 milioane de tone. Nivelul este cel mai redus din ultimii zece ani şi cu aproximativ o treime mai mic decât cel înregistrat în luna martie.

Statisticile includ şi livrările către Hong Kong, o destinaţie importantă pentru produsele rafinate chinezeşti şi exceptată de la o parte dintre restricţiile privind exporturile.

Totodată, importurile de gaze naturale au înregistrat o scădere de 13%, până la 8,42 milioane de tone. Datele oficiale nu separă gazele naturale lichefiate transportate pe mare de cele livrate prin conducte, însă China importă volume importante de GNL din regiunea Golfului Persic.

Chiar dacă luna aprilie a adus un declin semnificativ al importurilor, datele cumulate pentru primele patru luni ale anului arată că importurile totale de petrol ale Chinei rămân cu 1,3% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 185,3 milioane de tone.