IMM România: Două treimi dintre IMM-uri folosesc deja AI. Companiile trebuie să se pregătească pentru noile reguli europene

Inteligența artificială (Artificial Intelligence, AI) începe să schimbe regulile în mediul de afaceri, iar antreprenorii români trebuie să se adapteze rapid. Deși multe firme folosesc deja instrumente AI, România rămâne în urma Europei la pregătirea digitală. IMM România avertizează că noile tehnologii vor aduce atât oportunități, cât și obligații suplimentare pentru companii.

Două treimi dintre IMM-uri folosesc deja AI. Companiile trebuie să se pregătească pentru noile reguli europene

Inteligența artificială (Artificial Intelligence, AI) a devenit un instrument utilizat tot mai mult de companiile românești, iar antreprenorii trebuie să țină cont de schimbările pe care această tehnologie le aduce în modul de lucru, recrutare și dezvoltare a afacerilor. IMM România atrage atenția asupra principalelor provocări pentru mediul de afaceri în perioada următoare.

Potrivit unei analize realizate de organizație privind impactul AI asupra pieței muncii, România rămâne în urma altor state europene în ceea ce privește pregătirea pentru adoptarea AI. Țara noastră a obținut un scor de 52,5 puncte din 100, cel mai redus nivel dintre statele analizate din Europa Centrală și de Est.

Cu toate acestea, utilizarea instrumentelor bazate pe AI este mai răspândită în rândul IMM-urilor decât arată statisticile oficiale. Sondajul realizat de IMM România arată că 66,1% dintre întreprinderile mici și mijlocii participante folosesc deja cel puțin un instrument AI.

Organizația subliniază că una dintre principalele probleme ale României rămâne nivelul redus al competențelor digitale. Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a valorifica noile tehnologii.

IMM România consideră că digitalizarea nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv pentru firme, ci o condiție necesară pentru dezvoltare. Cele mai mari decalaje ale României se înregistrează în zona digitalizării companiilor și a capacității de inovare, aspecte care pot afecta competitivitatea pe termen lung.

În plus, antreprenorii trebuie să se pregătească pentru noile obligații impuse de regulamentul european privind AI, cunoscut sub denumirea de AI Act. Aplicarea etapizată a acestuia în perioada 2026-2027 va introduce noi responsabilități pentru organizațiile care utilizează sisteme AI, inclusiv în domeniul resurselor umane și al proceselor de luare a deciziilor, a transmis, marți, IMM România.

Stadiul României

Potrivit sursei citate anterior, România pornește de la o bază structurală fragilă în privința pregătirii pieței muncii pentru IA. Doar 31,8% dintre persoane au competențe digitale cel puțin de bază, față de o medie UE de 60,4% — cel mai redus nivel din Uniune și sub jumătate față de țările lider. Specialiștii TIC reprezintă 2,7% din ocupare (UE: 5,0%), iar participarea adulților la formare în ultimele patru săptămâni este de 16,2% (UE: 19,8%), apropiată însă de media europeană. Pe absolvenții STEM, România se află aproape de media UE (19,0 față de 22,4 la mia de persoane de 20– 29 de ani), ceea ce indică un potențial de ofertă de competențe care nu este însă reținut și valorificat în economie.

La nivelul firmelor, decalajul este mai pronunțat. Doar 44,3% dintre IMM-uri ating un nivel cel puțin de bază de intensitate digitală (UE: 71,4%), iar adopția AI în firmele cu peste 10 angajați era de 5,2% în 2025, față de 19,95% în UE. Adopția cloud (24,9% față de 52,7% în UE) și utilizarea soluțiilor CRM (13,9% față de 28,5%) confirmă o infrastructură digitală de bază insuficient consolidată — premisa absorbției AI.

Evoluția în timp arată însă o accelerare reală a adopției AI, atât în UE, cât și în România, chiar dacă de la baze foarte diferite:

Între 2021 și 2025, adopția AI a crescut de la 7,7% la aproape 20% în UE și de la 1,4% la 5,2% în România — o creștere de peste trei ori în ambele cazuri, dar care menține un raport constant de aproximativ unu la patru. Decalajul nu se reduce; se reproduce la scară mai mare. Diferențele sunt foarte mari și între sectoare. Adopția se concentrează în ramurile intensiv informaționale, în timp ce sectoarele tradiționale rămân mult în urmă:

În sectorul TIC, adopția AI în România ajunge la 32,1% (UE: 62,5%), iar în activitățile profesionale și științifice la 15,6% (UE: 40,4%). În schimb, în comerț (4,1%), industria prelucrătoare (3,2%), transport (3,1%) și HoReCa (1,7%), adopția este marginală. Aceste sectoare concentrează o mare parte din ocuparea românească, ceea ce înseamnă că expunerea la transformarea digitală este ridicată tocmai acolo unde capacitatea de absorbție este cea mai redusă — o sursă structurală de risc de polarizare.