Încălzire geotermală pentru orașe. Primăriile ar putea primi direct licențe pentru termoficare

Primăriile din orașele cu resurse geotermale ar putea obține direct licențe de explorare și exploatare pentru proiectele de termoficare, potrivit unei inițiative legislative depuse în Senat. Proiectul propune proceduri accelerate, scutirea de redevență în primii cinci ani și un cadru dedicat pentru dezvoltarea sistemelor de încălzire geotermală. Măsurile vizează investițiile destinate serviciului public de alimentare cu energie termică și se află, deocamdată, în procedură parlamentară.

Încălzire geotermală. Primăriile ar putea primi direct licențe pentru termoficare

Primăriile din localitățile cu resurse geotermale ar putea obține, prin negociere directă, licențe de explorare și exploatare pentru proiectele destinate exclusiv sistemelor publice de alimentare cu energie termică. Măsura este inclusă în proiectul legislativ B435/2026, care modifică Legea minelor și introduce un regim distinct pentru valorificarea energiei geotermale.

În forma actuală a legislației, autoritățile locale nu dispun de o procedură clară prin care să poată iniția concesionarea activităților miniere necesare unor astfel de investiții. Noua propunere urmărește să le ofere acest drept și să simplifice accesul la resursa din subsol atunci când aceasta este utilizată pentru serviciul public de termoficare.

Astfel, licența de explorare ar putea fi acordată direct unei unități administrativ-teritoriale, prin negociere, dacă proiectul deservește exclusiv sistemul public de încălzire. Același mecanism este propus și pentru licențele de exploatare, fără organizarea concursului public de oferte prevăzut în prezent pentru astfel de activități.

Proiectul stabilește și termene clare pentru autoritatea competentă. Aceasta ar trebui să decidă asupra oportunității începerii procedurii în cel mult 30 de zile, iar în cazul unui refuz va avea obligația de a motiva decizia. Negocierea clauzelor licenței și verificarea documentației nu ar putea depăși 90 de zile, iar solicitarea de completare a dosarului ar putea fi făcută o singură dată.

Licențele și avizele pentru proiectele geotermale ar putea fi obținute mai rapid

Inițiatorii propun reducerea duratei tuturor etapelor administrative necesare pentru dezvoltarea proiectelor de energie geotermală, fără a elimina obligațiile privind protecția mediului.

Potrivit proiectului, toate avizele, acordurile și autorizațiile emise de instituțiile implicate ar trebui eliberate în cel mult 30 de zile de la depunerea documentației complete.

În situațiile în care este necesară organizarea unui concurs public de oferte, acesta ar urma să fie finalizat în maximum șase luni, iar licența ar trebui acordată în alte cel mult 30 de zile.

Pentru proiectele de termoficare cu o capacitate instalată de până la 20 MW termici, perioada destinată concursului pentru licența de exploatare ar urma să fie redusă la jumătate, respectiv la maximum trei luni.

Totodată, proiectul stabilește că întreaga procedură administrativă necesară începerii activităților nu va putea depăși 12 luni de la depunerea documentației complete.

Chiar și în aceste condiții, investițiile vor trebui să respecte în continuare legislația privind protecția mediului, gospodărirea apelor și conservarea biodiversității.

Proiectele publice și unele investiții private ar urma să fie scutite de redevență

Un alt element important al proiectului îl reprezintă facilitățile financiare acordate exploatării resurselor geotermale utilizate pentru termoficare.

Astfel, primăriile și instituțiile publice care exploatează energie geotermală destinată exclusiv sistemelor publice de încălzire ar urma să fie scutite de plata redevenței miniere timp de cinci ani de la începerea exploatării, cu condiția respectării programului aprobat de autoritatea competentă.

Aceeași facilitate este propusă și pentru operatorii privați, însă numai în cazul sistemelor geotermale cu circuit închis care furnizează energie exclusiv serviciului public de termoficare.

În cazul investitorilor privați apare însă o condiție suplimentară. Pentru a beneficia de scutirea redevenței, prețul de producție aprobat de autoritatea de reglementare trebuie să fie cu minimum 20% mai mic decât prețul mediu național de referință pentru producerea energiei termice în sistemele centralizate.

După expirarea perioadei de cinci ani, proiectul stabilește o redevență de 2% din valoarea producției pentru sistemele geotermale în circuit închis. Pentru exploatările care utilizează reinjecția apei în zăcământ este propus un mecanism diferențiat de calcul, în funcție de cantitatea extrasă și de volumul reinjectat.

Oradea este principalul exemplu de utilizare a energiei geotermale în România

Expunerea de motive a proiectului arată că cel mai ridicat potențial geotermal este concentrat în Bazinul Panonic, în special în Câmpia de Vest, dar sunt menționate și zone din județele Ilfov și Vâlcea.

Cel mai avansat exemplu rămâne municipiul Oradea, unde energia geotermală este deja integrată în sistemul urban de termoficare. Potrivit Primăriei Oradea, stația geotermală din cartierul Nufărul I, echipată cu două puțuri de extracție și două de reinjecție, asigură încălzirea pentru aproximativ 6.000 de apartamente și instituții publice.

Modelul ar putea fi extins și în alte localități în care studiile geologice confirmă existența unor resurse suficiente. Totuși, simpla existență a apei geotermale nu garantează dezvoltarea unui sistem de termoficare.

Implementarea unor astfel de proiecte presupune investiții în foraje, instalații de extracție sau sisteme cu circuit închis, schimbătoare de căldură, pompe și rețele capabile să distribuie energia produsă către consumatori.

Încălzirea geotermală nu garantează facturi cu 20% mai mici

Deși proiectul stabilește un prag de 20% pentru costul de producție în cazul anumitor investiții private, această prevedere nu înseamnă că populația va plăti automat facturi mai mici cu același procent.

Factura finală include, pe lângă costul producerii energiei termice, cheltuielile cu transportul și distribuția agentului termic, pierderile din rețea, energia electrică necesară funcționării pompelor, costurile de mentenanță, taxele și nivelul subvențiilor acordate de autoritățile locale.

În plus, multe sisteme geotermale utilizează surse suplimentare de energie, de regulă centrale pe gaze naturale, pentru perioadele cu temperaturi foarte scăzute sau pentru acoperirea consumului de vârf.

În aceste condiții, energia geotermală poate reduce costurile cu combustibilul și dependența de fluctuațiile prețului gazelor naturale, însă impactul asupra facturilor va depinde de valoarea investițiilor, eficiența instalațiilor și starea rețelelor de termoficare.

Inițiatorii proiectului susțin că energia geotermală reprezintă una dintre puținele surse regenerabile disponibile permanent și apreciază că noul cadru legislativ ar putea contribui la reducerea costurilor suportate de populație, la consolidarea securității energetice locale și la diminuarea emisiilor.

Proiectul privind încălzirea geotermală trebuie să parcurgă toate etapele legislative

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat în 30 iunie 2026 și se află în prima etapă a procesului legislativ.

Documentul a fost transmis pentru avizare Consiliului Legislativ, Consiliului Fiscal, Consiliului Concurenței, Consiliului Economic și Social, precum și Guvernului, care urmează să emită un punct de vedere.

Proiectul nu este analizat în procedură de urgență. Pentru a deveni aplicabil, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit textului inițiativei, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar normele de aplicare ar trebui elaborate în termen de 90 de zile. Stadiul proiectului poate fi urmărit pe pagina Senatului aferentă inițiativei legislative B435/2026.