Riscurilor politice și economice pentru România. Daniel Dăianu: Reducerea TVA ar fi „o eroare gravisimă”

România traversează o perioadă de incertitudine politică ce riscă să afecteze economia și încrederea investitorilor, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Acesta susține că revenirea asupra măsurilor de consolidare fiscală, inclusiv printr-o eventuală reducere a TVA, ar reprezenta o greșeală majoră.

Daniel Dăianu spune că România intră într-o perioadă de instabilitate politică fără precedent după 1989

Daniel Dăianu afirmă într-un interviu acordat Cotidianul că Guvernul Bolojan nu ar fi trebuit să cadă și consideră că România intră într-o etapă de instabilitate politică pe care nu a mai cunoscut-o după 1989. Potrivit acestuia, țara riscă să fie guvernată de executive fragile, a căror supraviețuire va depinde permanent de schimbările de majoritate din Parlament.

Președintele Consiliului Fiscal arată că, deși instabilitatea politică există și în alte state europene, situația României este diferită din cauza dezechilibrelor economice majore. Acesta amintește că țara se confruntă simultan cu un deficit bugetar ridicat și cu un deficit de cont curent, ceea ce descrie drept „sindromul deficitelor gemene”.

„În primul rând, trebuie să exprim o opinie pe care, de fapt, o repet: n-ar fi trebuit să cadă Guvernul. Dar aceasta este situația. Am văzut că și președintele Nicușor Dan a spus că n-ar fi trebuit să cadă Guvernul Bolojan.

Revenind la întrebare, sunt mai multe direcții din care putem analiza impactul acestei situații. În primul rând, aș spune că s-a rupt ceva în mersul politicii românești, cel puțin în ultimele două decenii. Chiar aș putea extinde perioada. Intrăm într-un teritoriu al unei instabilități endemice, al unor guverne fragile.

România nu s-a mai confruntat cu spectrul unor guverne fragile, care pot să cadă unul după altul, în funcție de dinamica preferințelor manifestate în Parlament.”

Șeful Consiliului Fiscal afirmă că piețele nu au reacționat puternic, dar avertizează asupra efectelor pe termen lung

Daniel Dăianu spune că, până în prezent, piețele financiare nu au reacționat violent la schimbările politice, Bursa și randamentele obligațiunilor românești indicând o anumită rezistență a economiei. Cu toate acestea, el avertizează că această situație nu poate continua la nesfârșit, deoarece economia are nevoie de politici publice coerente și de un guvern cu puteri depline.

În opinia sa, blocajul politic generează și un cost psihologic important. Acesta afirmă că imaginea unei clase politice incapabile să ajungă la compromisuri adâncește neîncrederea populației în instituțiile statului, fenomen care se suprapune peste vulnerabilitățile economice existente.

„Interesant este că economia pare să fie decuplată de aceste meandre ale politicului și de acest blocaj politic. Dacă ne uităm la cum a evoluat Bursa sau chiar la costul obligațiunilor românești, la randamentele acestora, n-ai zice că impactul este sever.

Și de aici poți trage o concluzie: există o anumită decuplare, care nu este nefirescă. Într-o economie de piață cu un anumit grad de maturitate, firmele își continuă operațiunile și pot amortiza un asemenea șoc.

Întrebarea este până când însă. Pentru că ai nevoie de politici publice ce pot fi practicate cel mai bine de guverne cu puteri depline.”

Agențiile de rating vor evalua România, iar execuția bugetară este unul dintre puținele semnale pozitive

Președintele Consiliului Fiscal precizează că România urmează să fie evaluată din nou de agențiile de rating, iar Consiliul Fiscal va avea întâlniri cu două dintre acestea în cursul lunii iulie.

Potrivit lui Daniel Dăianu, unul dintre argumentele favorabile României este execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, care arată un deficit aproape înjumătățit comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Acesta explică însă că această evoluție pozitivă este umbrită de lipsa unei perspective politice stabile și de posibilitatea apariției unor guverne fragile, care pot afecta continuitatea politicilor publice.

„Agențiile de rating, nu peste mult timp, vor face o nouă evaluare a situației din România. Noi, la Consiliul Fiscal, ne vom întâlni cu două dintre principalele agenții de rating pe la jumătatea lunii iulie.

Ce lucrează în beneficiul României este faptul că execuția bugetară pe primele cinci luni este bună, cu un deficit aproape înjumătățit față de ceea ce era consemnat la finele lunii mai 2025.

Este adevărat că programul de corecție fiscal-bugetară a început abia în a doua parte a anului 2025, astfel că situațiile nu sunt perfect comparabile. Dar este o notă bună pentru România și poate liniști intr-o oarecare masura pe cei care doresc să facă plasamente și să cumpere obligațiuni suverane ale statului român.”

Daniel Dăianu avertizează că revenirea asupra măsurilor fiscale ar transmite un semnal negativ investitorilor

Daniel Dăianu mai afirmă că cel mai grav scenariu ar fi abandonarea procesului de consolidare fiscal-bugetară sau anularea măsurilor deja adoptate.

Acesta consideră că o eventuală reducere a TVA sau alte măsuri similare ar reprezenta o greșeală gravă în actualul context economic și spune că astfel de decizii ar putea fi justificate doar în situația unei creșteri excepționale a veniturilor fiscale, pe care o consideră nerealistă în prezent.

În opinia sa, un viitor guvern minoritar ar trebui să beneficieze de un acord parlamentar clar, care să ofere stabilitate și predictibilitate pentru principalele politici economice.

„Pentru acest an, ținta de deficit în jur de 6% din PIB, de fapt ținta este de 6,2%. Este realizabilă și nu sunt necesare taxe și impozite noi.

Ar fi o eroare gravisimă să se derapeze de la acest proces de consolidare prin măsuri care se inversează cu cele care au fost luate. Că am văzut, s-a vehiculat, iar să reducem TVA, etc… Nu poți să faci așa ceva in afara de cazul in care am avea o crestere extraordinara a veniturilor fiscale. Dara asa ceva este o fantezie.

Pentru a proteja cetățenii mai vulnerabili, o continuare a limitării adaosurilor la produsele de bază are sens, așa cum a spus ministrul Tánczos Barna.

Sunt de acord, de pildă, că pentru 2027, pentru că doi ani de zile au fost înghețate pensiile, să se procedeze la o indexare chibzuită a pensiilor.

În 2026 n-avem nevoie de alte măsuri fiscale. În 2027 cred că vom avea o reluare a creșterii economice, dar nu spectaculoasă. După 2026, o colectare mult mai buna a veniturilor fiscale poate ajuta reducerea in continuare a deficitului bugetar, stabilizarea datoriei publice.”

Absorbția fondurilor europene și investițiile publice rămân principalele priorități economice

Daniel Dăianu afirmă că viitorul Executiv ar trebui să continue consolidarea fiscală, să accelereze absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să utilizeze fondurile structurale și de coeziune și să valorifice programul european SAFE.

Acesta apreciază că investițiile publice vor rămâne la un nivel ridicat și după încheierea PNRR, iar utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea industriei românești ar putea contribui la diminuarea efectelor consolidării fiscale asupra economiei.

Președintele Consiliului Fiscal estimează o recesiune ușoară și spune că România are nevoie de stabilitate politică

Daniel Dăianu consideră că prelungirea crizei politice crește probabilitatea unei recesiuni în România, însă apreciază că aceasta ar urma să fie una superficială.

În finalul interviului, președintele Consiliului Fiscal afirmă că refacerea actualei coaliții de guvernare ar reprezenta cea mai bună soluție în actualul context și subliniază că interesul României este existența unui guvern stabil, capabil să mențină direcția reformelor și să evite măsuri care ar putea afecta echilibrul economic.