Energia solară a acoperit sâmbătă peste 82% din consumul României la prânz. Seara, situația din sistemul energetic se schimbă radical

Parcurile fotovoltaice au ajuns să acopere peste 82% din consumul de energie electrică al României sâmbătă, 15 august, la ora prânzului. Producția solară ridicată și consumul foarte redus au permis României să exporte peste 1.800 MW, însă situația se schimbă odată cu dispariția producției fotovoltaice.

Parcurile fotovoltaice produceau 2.450 MW la un consum național de numai 2.984 MW

Producția de energie electrică din surse regenerabile a înregistrat valori ridicate sâmbătă, 15 august, pe fondul vremii însorite și al consumului redus caracteristic unei zile de weekend.

La ora 12:00, parcurile fotovoltaice dispecerizabile din România produceau aproximativ 2.450 MW. În același moment, consumul înregistrat în rețeaua națională era de numai 2.984 MW.

Raportate la acest consum, parcurile fotovoltaice asigurau peste 82% din necesarul instantaneu de energie electrică al țării.

România dispune în prezent de o capacitate instalată de peste 4.000 MW în parcurile fotovoltaice. Producția ridicată din jurul prânzului, combinată cu cererea redusă, a făcut ca România să ajungă în poziția de exportator net de energie electrică.

La ora 12:00, puterea livrată peste granițe depășea 1.800 MW, în condițiile în care producția celorlalte surse de energie fusese redusă, potrivit Economica.

Prosumatorii contribuie la scăderea puternică a consumului înregistrat în rețeaua națională

O contribuție importantă la situația înregistrată în timpul zilei vine și din partea prosumatorilor, care dețin o capacitate fotovoltaică instalată estimată la aproximativ 4.000 MW.

În perioadele cu soare puternic, gospodăriile și companiile care dispun de panouri fotovoltaice își pot acoperi o parte importantă sau chiar întregul consum propriu din producția locală.

În consecință, cantitatea de electricitate solicitată din rețeaua națională scade. Producția prosumatorilor nu apare astfel în cei 2.450 MW generați de parcurile fotovoltaice dispecerizabile, dar contribuie la reducerea consumului observat în sistem.

Situația se inversează seara, când producția fotovoltaică dispare

Valorile înregistrate la prânz ascund însă dificultățile cu care se confruntă sistemul energetic după apus.

România nu beneficiază în această perioadă de producția nucleară a centralei de la Cernavodă, ambele reactoare fiind oprite ca urmare a debitului redus al Dunării. Seceta afectează în același timp și producția hidrocentralelor, prin reducerea cantității de apă disponibile.

În timpul zilei, producția fotovoltaică poate compensa o parte importantă a energiei lipsă. Situația se modifică însă în vârful de consum de seară, când producția panourilor solare ajunge la zero.

În aceste ore, sistemul trebuie să se bazeze pe celelalte capacități de producție, pe energia stocată în baterii și pe importuri. Centralele pe gaze și cărbune, împreună cu capacitatea de stocare disponibilă în prezent, nu pot acoperi singure necesarul din orele de vârf în configurația actuală a sistemului.

România ajunge astfel într-o situație în care, în aceeași zi, poate exporta cantități importante de electricitate în orele cu producție solară ridicată și poate reveni la importuri odată cu scăderea producției fotovoltaice.