Putin și planul secret care zguduie Europa. Ce ar fi decis Kremlinul în spatele ușilor închise și care sunt țările vizate

Președintele rus Vladimir Putin ar fi cerut serviciilor de informații și armatei să intensifice în 2026 operațiunile menite să slăbească NATO și Uniunea Europeană din interior, potrivit informațiilor publicate vineri, 14 august, de The New York Times. Republica Moldova este indicată drept una dintre țintele prioritare ale strategiei Kremlinului. Datele citate de publicația americană provin de la oficiali familiarizați cu o reuniune secretă care ar fi avut loc la Moscova în decembrie 2025.

Putin ar urmări slăbirea NATO prin operațiuni desfășurate inclusiv pe flancul estic

Strategia atribuită lui Putin ar presupune acțiuni desfășurate simultan pe mai multe direcții, de la operațiuni hibride și sabotaj până la posibile provocări militare limitate, concepute pentru a testa capacitatea de reacție a NATO. Informațiile publicate de The New York Times se bazează pe date colectate de oficiali din două țări care au cunoștință despre reuniunea secretă desfășurată la Moscova în decembrie 2025.

Serviciile de informații americane au evaluat că Rusia ar putea încerca chiar în această toamnă să testeze hotărârea statelor NATO și mecanismele de răspuns ale Alianței. Unul dintre scenariile analizate presupune inclusiv o acțiune militară limitată împotriva unui stat membru.

Sursa citată descrie mai multe variante luate în calcul de serviciile occidentale:

„Scenariile posibile variază de la atacuri cibernetice și sabotaj până la operațiuni care implică grupuri armate neidentificate sau o incursiune limitată într-o țară NATO de pe flancul estic al alianței”, informează The New York Times.

Republica Moldova devine o miză majoră în strategia atribuită Kremlinului

În paralel cu presiunea exercitată de armata rusă pe frontul din Ucraina, Republica Moldova este considerată o direcție vulnerabilă prin care Kremlinul ar putea încerca să afecteze arhitectura de securitate europeană. Poziția geografică a țării, între Ucraina și România, îi conferă o importanță strategică deosebită pentru securitatea flancului estic.

Oficiali ai serviciilor occidentale de informații citați susțin că ocuparea întregii Ucraine rămâne principala miză strategică atribuită lui Putin. În același timp, obținerea controlului asupra Republicii Moldova ar reprezenta un al doilea obiectiv major.

Publicația americană descrie miza într-un context care depășește influențarea scenei politice de la Chișinău:

„Scopul strategic al Moscovei, potrivit oficialilor, depășește influența politică de la Chișinău. Se crede că Putin dorește în continuare să pună mâna pe sudul Ucrainei și să creeze un coridor terestru care să conecteze Rusia de Moldova”.

Un coridor prin sudul Ucrainei ar modifica radical poziția strategică a Republicii Moldova

Realizarea unui asemenea coridor terestru ar schimba fundamental situația de securitate a Republicii Moldova și ar amplifica presiunea rusă în imediata apropiere a României. Pentru un astfel de scenariu, Rusia ar trebui să obțină controlul asupra unor teritorii importante din sudul Ucrainei.

Moscova dispune deja de o prezență militară în regiunea separatistă Transnistria, unde sunt staționate trupe ruse fără acordul autorităților constituționale de la Chișinău. Această prezență oferă Kremlinului o pârghie suplimentară de presiune asupra Republicii Moldova și menține un punct de instabilitate în apropierea flancului estic al NATO.

Atacurile asupra infrastructurii pot amplifica vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova

Presiunea asupra Chișinăului nu presupune obligatoriu o operațiune militară convențională, deoarece vulnerabilitățile infrastructurii energetice și proximitatea războiului din Ucraina pot produce efecte directe asupra Republicii Moldova. Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au demonstrat deja cât de rapid se pot propaga consecințele dincolo de granițele Ucrainei.

Un atac rusesc desfășurat în martie asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina a provocat o poluare masivă pe râul Nistru, potrivit informațiilor prezentate în material. În același timp, loviturile asupra liniilor de înaltă tensiune au determinat întreruperi temporare ale alimentării cu energie în Republica Moldova, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii regionale în contextul războiului.

Operațiunile hibride ar putea urmări provocarea unei crize politice în interiorul NATO

Presiunea militară și energetică este însoțită de operațiuni informaționale și alte acțiuni hibride desfășurate pe flancul estic al Europei. Generalul german Carsten Breuer a avertizat că Rusia desfășoară deja operațiuni hibride intense în această regiune.

Pe fondul acestor riscuri, Polonia și statele baltice au consolidat măsurile de protecție a infrastructurii critice, inclusiv din cauza temerilor privind posibilitatea unor operațiuni sub steag fals.

Un oficial din serviciile de informații ale unei țări baltice a explicat pentru Reuters că scopul unei asemenea acțiuni nu ar trebui să fie neapărat producerea unor pagube materiale de amploare. O operațiune atent calibrată ar putea urmări în primul rând provocarea unei dispute politice în interiorul NATO, forțând Statele Unite și capitalele europene să stabilească dacă Rusia este responsabilă și dacă Alianța trebuie să răspundă.