Dragoș Pîslaru: România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene într-un singur an, un record al ultimelor 12 luni

România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în perioada iunie 2025 – iunie 2026, marcând un record de absorbție pentru 12 luni consecutive, a anunțat Dragoș Pîslaru.

România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene într-un singur an, un record al ultimelor 12 luni

Dragoș Pîslaru a anunțat joi, 25 iunie 2026, pe Facebook, că România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în perioada iunie 2025 – iunie 2026, performanță pe care a descris-o drept un record absolut al sumelor atrase în 12 luni consecutive.

Potrivit acestuia, în ultimul an absorbția fondurilor de coeziune a fost triplată, de la 3,28 miliarde de euro la peste 10,41 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 7,14 miliarde de euro. Pîslaru a susținut că România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele nete absorbite, după ce, în trecut, se situa frecvent la coada clasamentelor europene.

Referitor la actualul exercițiu financiar european, ministrul a precizat că gradul de contractare a ajuns la 97% și și-a exprimat încrederea că va fi atins pragul de 100%.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), oficialul a afirmat că România a atras aproape 2,97 miliarde de euro prin cererile de plată nr. 3 și nr. 4. El a adăugat că există perspectiva atingerii unui grad de absorbție de 95% din fondurile alocate prin PNRR, obiectiv care, în opinia sa, poate fi realizat prin responsabilitate politică și guvernamentală. Pîslaru a subliniat că investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă în prezent 76% din totalul investițiilor publice ale României, contribuind semnificativ la reducerea deficitului bugetar.

Dragoș Pîslaru cere reforme profunde în administrație

Pîslaru, a anunțat, duminică, că a decis să se alăture Partidului Național Liberal (PNL), argumentând că România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează.

Pîslaru a afirmat că se împlinește un an de la depunerea jurământului de credință și a descris perioada petrecută în funcția de ministru drept una intensă, în care a avut oportunitatea de a susține dezvoltarea României prin investiții și fonduri europene.

Potrivit ministrului, împreună cu echipa din minister, a reușit să atragă 10 miliarde de euro din fonduri europene non-agricole, performanță care reprezintă un record pentru o perioadă de 12 luni consecutive. El a mai susținut că a contribuit la deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), depășind pragul de 60% absorbție, că a obținut aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4 și că a finalizat negocierile privind Planul, evitând astfel penalizări de ordinul miliardelor de euro.

Ministrul a precizat că România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește Politica de Coeziune, după ce rata de absorbție a fost triplată de la preluarea mandatului, ceea ce a adus în țară aproape 7 miliarde de euro. De asemenea, el a afirmat că România se situează pe locul al doilea după Polonia în clasamentul sumelor efectiv atrase, având un grad de contractare apropiat de 100%.

Pîslaru a mai arătat că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene.

Referindu-se la contextul politic, ministrul a declarat că rezultatele obținute au fost înregistrate în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că a adus în Guvern experiența unui bun administrator. Totodată, el a apreciat că România traversează un moment critic și a acuzat existența unor tentative de destabilizare a Partidului Național Liberal și a unor campanii de dezinformare care, în opinia sa, servesc interese anti-europene și pro-ruse.

În acest context, Pîslaru a susținut că este nevoie de o reacție fermă pentru apărarea parcursului occidental al României și a avertizat că viitorul țării nu poate fi lăsat la discreția celor care se opun reformelor.

Explicând decizia de a se înscrie în PNL, ministrul a afirmat că reformele majore nu pot fi realizate individual, ci necesită o echipă puternică, o viziune clară și o majoritate politică solidă care să își asume modernizarea statului și consolidarea parcursului european al României. El a adăugat că își dorește o Românie europeană, competitivă și guvernată de profesioniști și a făcut apel la unitate, responsabilitate și încredere în viitor.