Adrian Negrescu avertizează: Economia României a intrat într-o „Epocă de Gheață”. Ce urmează până în 2028

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind evoluția economiei românești confirmă instalarea unei perioade dificile, caracterizată prin investiții reduse, creștere economică modestă și inflație ridicată. Aceasta este concluzia economistului Adrian Negrescu, care susține că România traversează o formă de stagflație generată în mare măsură de deciziile economice adoptate în ultimii ani.

Într-o analiză publicată pe LinkedIn, consultantul economic afirmă că economia se află într-o „Epocă de Gheață” din punct de vedere investițional și avertizează că efectele actuale sunt rezultatul politicilor fiscale și bugetare promovate de guvernele succesive.

„Economia se află într-un fel de «Epocă de Gheață» investițională”

Adrian Negrescu consideră că stagnarea economiei și nivelul ridicat al inflației reprezintă principalele caracteristici ale perioadei actuale.

„Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de ,,Epocă de Gheață’’ din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate.”

Economistul susține că situația economică nu este determinată exclusiv de contextul internațional, ci și de deciziile adoptate în plan intern.

„Spun acest lucru pentru că stagnarea economică și inflația ridicată, elementele esențiale ale acestui ,,Ice Age’’ economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani la creșterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent.”

Există și semnale că economia rezistă

Deși avertizează asupra problemelor structurale, Adrian Negrescu spune că există și evoluții care arată că economia nu se află într-un colaps.

„Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declarațiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale unor politicieni, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menținerea ratingului de țară) și o economie care în primul trimestru a continuat să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea taxelor, de scăderea vânzărilor și de accentuarea blocajului financiar.”

Potrivit economistului, companiile mari au reușit să se adapteze noului context economic.

„E încă o dovadă a faptului că marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realități economice și că nu asistăm la o prăbușire economică, anunțată cu surle și trâmbițe de interesele politice.”

PNRR rămâne unul dintre principalele motoare ale economiei

Analistul economic afirmă că investițiile finanțate din fonduri europene au avut un rol esențial în menținerea creșterii economice.

„Creșterea din sectorul construcțiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR.”

În opinia sa, fără aceste investiții România ar fi intrat deja în recesiune.

„Dacă n-ar fi aceste finanțări, economia s-ar fi dus în recesiune.”

Următorii ani vor fi marcați de incertitudine

Adrian Negrescu estimează că economia va continua să evolueze într-un ritm oscilant, iar mediul de afaceri va resimți în continuare efectele consumului redus și ale lipsei de predictibilitate fiscală.

„Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiții înghețate cu un puternic caracter de incertitudine și pesimism.”

Potrivit economistului, această evoluție s-ar putea prelungi cel puțin până în 2028.

„Această evoluție cu iz de ,,dinți de fierăstrău’’, cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism.”

În același timp, acesta avertizează că problemele structurale din economie vor continua să afecteze activitatea companiilor.

„Consumul va continua să fie unul scăzut, investițiile vor sta sub semnul incertitudinilor fiscale, iar problemele structurale de pe lanțurile economice – scăderea creditului furnizor, blocaj financiar, falimente în serie mai ales în zona IMM-urilor – vor continua să influențeze în mod semnificativ dinamica economiei.”

„Am revenit cu picioarele pe pământ”

În finalul analizei, Adrian Negrescu apreciază că economia românească a devenit mai rezistentă după ajustările din ultimii ani, chiar dacă perspectivele rămân dificile.

„Ce vedem acum este adevărata imagine a economiei, dincolo de steroizii financiari administrați de politicieni în ultimii ani. Este o economie mai rezilientă? Cu siguranță că da. Restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat. Iar dacă bula AI se va sparge și se va transpune într-o criză globală, măcar vom fi mai bine pregătiți pentru a absorbi efectele negative.”

Economistul își încheie analiza într-o notă moderat optimistă.

„De voie, de nevoie, ne-am călit din punct de vedere economic, am revenit cu picioarele pe pământ și, din această perspectivă, poate vom fi capabili să exploatăm oportunitățile.”