Opt din zece companii investesc în utilizarea energiei regenerabile. Studiul Deloitte arată cum economia circulară reduce costurile și schimbă strategiile de business

Utilizarea energiei regenerabile reprezintă principala direcție de investiții pentru companiile din România care implementează modele de economie circulară, potrivit celui mai recent studiu Deloitte. Cercetarea, realizată în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, arată că reducerea costurilor și adaptarea la noile reglementări europene accelerează această tranziție. Totodată, companiile continuă să întâmpine dificultăți în accesarea finanțărilor externe, bazându-se în principal pe resurse proprii și credite bancare.

Utilizarea energiei regenerabile este principala investiție făcută de companiile care adoptă economia circulară

Utilizarea energiei regenerabile a devenit principala investiție pentru organizațiile din România care implementează principiile economiei circulare, potrivit studiului Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2025-2026”. Cercetarea evidențiază faptul că aproximativ opt din zece companii (77%) consideră această direcție esențială pentru reducerea costurilor și pentru adaptarea la noile cerințe de mediu.

Pe lângă investițiile în soluții de energie regenerabilă, 62% dintre companii alocă resurse pentru pregătirea angajaților și retehnologizare. Alte priorități sunt optimizarea utilizării resurselor și alegerea materiilor prime (54%), precum și proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare (54%).

Interesul pentru implementarea măsurilor de economie circulară rămâne ridicat pe fondul noilor reglementări europene privind circulația deșeurilor între state, reducerea cantității de ambalaje, reutilizarea și reciclarea acestora, precum și cerințele privind proiectarea produselor în conformitate cu standardele de mediu.

Potrivit studiului, tot mai multe organizații din România nu mai privesc economia circulară doar ca pe o obligație de conformare legislativă, ci și ca pe un instrument care contribuie la utilizarea mai eficientă a resurselor, la consolidarea rezilienței și la creșterea competitivității pe termen lung.

„Economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiunile legate de costuri, resurse și reglementări. Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.

 

Finanțarea și costurile investițiilor rămân principalele obstacole pentru companii

Studiul Deloitte arată că finanțarea proiectelor de economie circulară continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru companiile din România. Cele mai multe organizații își susțin investițiile din surse proprii (84%) și prin credite bancare, în timp ce accesarea fondurilor europene și a programelor publice rămâne redusă.

Potrivit cercetării, această situație este determinată de complexitatea procedurilor administrative, nivelul ridicat al birocrației, lipsa de predictibilitate a mecanismelor de sprijin și deficitul de expertiză necesar pentru pregătirea și implementarea proiectelor eligibile.

În ceea ce privește costurile, companiile participante la studiu consideră că cele mai mari cheltuieli sunt generate de retehnologizare și modernizarea echipamentelor (58%), implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%), precum și activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%).

În același timp, organizațiile semnalează presiuni importante legate de rentabilitatea investițiilor, recuperarea costurilor, menținerea competitivității și volatilitatea prețurilor la energie și resurse.

„Tranziția către un model de business ce integrează principii ale sustenabilității este determinată de o combinație de factori economici, de reglementare și de piață, iar companiile trebuie să găsească echilibrul între eficiența pe termen scurt și investițiile strategice. Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții, iar organizațiile care abordează proactiv aceste provocări vor avea un avantaj competitiv semnificativ într-un mediu tot mai volatil”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.

Consumatorii cer tot mai multe produse sustenabile, însă prețul rămâne decisiv

Companiile participante la studiu observă o creștere a interesului consumatorilor români pentru produse și servicii sustenabile, pe măsură ce preocuparea pentru protecția mediului, reutilizare și reciclare devine tot mai accentuată.

Potrivit cercetării, clienții manifestă un interes mai mare pentru produse sustenabile, pentru posibilitatea de reutilizare și reparare, pentru reducerea impactului asupra mediului, dar și pentru ambalaje reciclabile și practici de consum responsabile.

Cu toate acestea, studiul subliniază că prețul continuă să fie principalul criteriu în decizia de cumpărare, ceea ce arată că piața locală rămâne puternic sensibilă la costuri, iar beneficiile economiei circulare nu sunt încă pe deplin integrate în comportamentul de consum.

Deși nivelul de familiaritate cu principiile economiei circulare este ridicat în rândul companiilor analizate, implementarea diferă de la un sector la altul și în funcție de dimensiunea organizațiilor. Deloitte arată că firmele mari și cele expuse standardelor internaționale au un grad mai ridicat de maturitate în aplicarea acestor practici.

Studiul „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” analizează modul în care este înțeles conceptul de economie circulară pe piața locală și evaluează progresul în adoptarea acestui model de dezvoltare. Cea mai recentă ediție a fost realizată pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, în rândul a 55 de companii din România, atât afaceri antreprenoriale, cât și filiale ale unor corporații multinaționale, din domenii precum industria prelucrătoare, FMCG, construcții și servicii. Respondenții au fost reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai echipelor de top management.