Ce se ascunde în spatele miliardelor cheltuite de statele UE pentru energie

Greenpeace critică răspunsul statelor UE la criza energetică recentă, susținând că guvernele europene au ales să susțină combustibilii fosili prin măsuri pe termen scurt, în detrimentul accelerării tranziției către energie curată. Organizația de mediu afirmă că pachetele de sprijin adoptate în mai multe state membre reflectă o „incoerență structurală profundă”, într-un context marcat de volatilitate pe piețele energetice internaționale.

Raport Greenpeace: semnale de alarmă în strategia energetică europeană

Potrivit analizei, reacțiile politice au fost determinate de creșterea bruscă a prețurilor la energie, declanșată după escaladarea tensiunilor geopolitice și blocajele apărute pe rutele strategice de transport al petrolului. În acest climat, statele membre au introdus rapid măsuri pentru a limita impactul asupra populației și mediului economic, însă Greenpeace consideră că direcția aleasă a favorizat menținerea dependenței de resurse poluante.

Datele citate de grupul de experți Bruegel arată că statele UE au aprobat aproximativ 11,8 miliarde de euro pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de creșterea facturilor la energie. Spania se află pe primul loc, cu un pachet de peste 5 miliarde de euro, urmată de Germania, Olanda, Grecia, Irlanda, Portugalia și Suedia, fiecare cu alocări semnificativ mai reduse.

Măsurile adoptate de autoritățile de la Madrid includ reduceri fiscale extinse. TVA-ul pentru energie, carburant, gaze naturale și butan a fost redus de la 21% la 10%, iar prețul butanului a fost înghețat prin decizie guvernamentală. Pachetul este valabil până la 30 iunie 2026.

Greenpeace recunoaște că Spania a construit cel mai amplu program de sprijin dintre statele analizate, însă atrage atenția că abordarea generală nu este suficient orientată către protejarea directă a gospodăriilor vulnerabile.

Critici privind direcția tranziției energetice

Raportul intitulat „Salvarea combustibililor fosili sau tranziția energetică: Spania și criza Strâmtorii Hormuz” analizează politicile din Germania, Grecia, Irlanda, Olanda, Portugalia, Spania și Suedia. Concluzia formulată de organizație este că niciunul dintre statele analizate nu are politici complet aliniate cu obiectivele tranziției energetice.

„Analiza metodologică efectuată de Greenpeace arată o profundă incoerență structurală în răspunsul la criza energetică cauzată de războiul împotriva Iranului din partea țărilor UE examinate”, se arată în raport. Documentul mai notează că „o oportunitate unică” de accelerare a tranziției a fost ratată, iar resursele au fost direcționate mai degrabă către sprijinirea consumului de combustibili fosili.

Organizația susține că măsurile aplicate la nivel european includ frecvent reduceri generale de taxe și subvenții directe pentru energie, combustibili și îngrășăminte, ceea ce menține dependența de surse poluante.

Energie regenerabilă și limitele implementării

În cazul Spaniei, raportul remarcă progresele în extinderea surselor regenerabile, în special energia solară și eoliană. Totuși, Greenpeace subliniază că dezvoltarea acestora nu a fost întotdeauna însoțită de planificare socială și teritorială adecvată, ceea ce a generat tensiuni locale și a concentrat beneficiile în rândul marilor actori industriali.

„Deși angajamentul ferm față de sursele regenerabile din ultimii ani a protejat țara de creșterea facturilor la energie și suntem mai bine pregătiți decât alte țări din jurul nostru, cu 75% din consumul de energie încă bazat pe combustibili fosili și importuri anuale de aproximativ 22 de miliarde de euro, Spania rămâne prinsă în surse de energie volatile și poluante care dăunează economiei, buzunarelor oamenilor și climei”, afirmă purtătorul de cuvânt al Greenpeace, Carlos García Paret.

Raportul mai arată că tranziția energetică presupune nu doar înlocuirea surselor de energie, ci și schimbări structurale, inclusiv sprijin pentru autoconsum, dezvoltarea comunităților energetice locale și reducerea consumului total.

Presiunea costurilor și efectele sociale

Creșterea prețurilor la energie a readus în discuție problema sărăciei energetice în mai multe state europene, inclusiv în Spania. Sute de mii de gospodării sunt afectate de dificultăți în acoperirea consumului de bază, precum încălzirea, răcirea sau iluminatul.

Deși există scheme de sprijin precum voucherul social pentru energie electrică, Greenpeace susține că acestea sunt adesea greu de accesat și nu acoperă toate categoriile vulnerabile, inclusiv lucrătorii cu venituri instabile sau chiriașii.

Raportul propune măsuri pe termen lung precum renovarea accelerată a clădirilor, extinderea transportului public, sprijin pentru reducerea dependenței agriculturii de îngrășăminte bazate pe combustibili fosili și o impozitare mai strictă a companiilor considerate mari poluatori.

Instituții precum Funcas, Banca Spaniei și Comisia Europeană au ridicat, la rândul lor, semne de întrebare privind eficiența reducerilor generale de taxe pe energie, estimând că impactul fiscal doar în Spania ajunge la aproximativ 2,3 miliarde de euro, și recomandă orientarea sprijinului către categoriile cele mai expuse.