Una dintre cele mai puternice economii din lume majorează dobânda-cheie la cel mai ridicat nivel din 1995

Consecințele economice ale conflictului dintre SUA și Iran continuă să influențeze dinamica prețurilor la nivel global, chiar și după ce cele două state au ajuns la un acord de încetare a ostilităților.

Japonia reacționează la scumpirile energiei și ridică dobânda

Pe acest fundal, presiunile asupra costurilor au rămas ridicate în mai multe economii dezvoltate, determinând ajustări de politică monetară în rândul băncilor centrale. Mai exact, Banca Japoniei a decis să majoreze rata dobânzii pe termen scurt la 1%, de la 0,75%, atingând astfel cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.

Este a doua instituție centrală din grupul G7, după Banca Centrală Europeană, care adoptă o majorare a costurilor de împrumut de la începutul conflictului din Iran.

Factorii de decizie de la Tokyo au explicat că presiunile asupra prețurilor continuă să fie alimentate de transmiterea rapidă a scumpirilor la energie în economie.

Impactul costurilor energetice în economie

Banca Japoniei a transmis că firmele transferă într-un „ritm relativ rapid” creșterile de costuri generate de petrol, ceea ce ar putea influența prețurile de consum pe o gamă largă de produse.

Decizia a fost luată chiar dacă prețul petrolului a înregistrat o scădere de 4,75% în ședința precedentă de tranzacționare. În evaluările sale, instituția a arătat totodată că riscul unei deteriorări bruște a economiei japoneze din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu s-a diminuat.

Banca a menționat și sprijinul oferit de autorități prin pachete de ajutor destinate gospodăriilor afectate de costurile ridicate ale combustibilului. Pe piețele financiare, reacția a fost una de ușurare, în condițiile în care investitorii anticipaseră scenarii mai agresive, inclusiv o posibilă majorare de 50 de puncte de bază.

Strategul șef de investiții la Wealth Club, Susannah Streeter, a explicat că decizia a fost percepută ca o ajustare prudentă, iar piețele au reacționat pozitiv, cu evoluții în creștere ale acțiunilor.

Mai multe bănci din Europa au adoptat măsuri de înăsprire a politicii monetare

În iunie 2026, mai multe bănci centrale din Europa au adoptat măsuri de înăsprire a politicii monetare, pe fondul accelerării inflației alimentate în special de creșterea prețurilor la energie.

Unul dintre cele mai importante exemple vine de la Banca Centrală Europeană (BCE), care a decis să majoreze dobânzile cu 25 de puncte de bază. Măsura a fost adoptată pe 11 iunie 2026 și marchează prima creștere după o perioadă îndelungată de menținere a nivelurilor neschimbate.

Decizia BCE a dus rata facilității de depozit la 2,25%, în timp ce rata principalelor operațiuni de refinanțare a urcat la 2,40%, iar facilitatea de creditare marginală la 2,65%. Autoritatea monetară de la Frankfurt a motivat ajustarea prin presiunile inflaționiste generate de scumpirea energiei, în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Datele publicate indică o inflație în zona euro care a depășit pragul de 3%, peste ținta de 2% stabilită de BCE.

Alte bănci centrale din Europa mențin tonul restrictiv

Pe lângă BCE, și alte instituții monetare europene au menținut o abordare prudentă, cu politici orientate spre temperarea presiunilor asupra prețurilor. În Regatul Unit, Banca Angliei (BoE) a continuat semnalele de menținere a unei politici restrictive, în condițiile în care inflația de bază rămâne ridicată, iar piața muncii dă semne de tensionare.

În Europa Centrală și de Est, inclusiv în state din zona non-euro, băncile centrale au păstrat dobânzile la niveluri ridicate sau au efectuat ajustări fine, în funcție de dinamica inflației și de evoluția cursului valutar.

Creșterea costurilor la energie a rămas principalul factor care influențează deciziile de politică monetară în Europa. Scumpirea petrolului și a gazelor naturale s-a transmis gradual în prețurile de consum, afectând atât bunurile de bază, cât și serviciile.

În acest context, băncile centrale au urmărit limitarea efectelor de runda a doua, generate de ajustarea salariilor și a prețurilor în lanț. Deciziile de majorare a dobânzilor au fost anticipate în mare parte de piețe, însă au influențat în continuare evoluția randamentelor obligațiunilor și a cursului valutar în zona euro.