Cosmin Marinescu, BNR: Dezechilibrele externe rămân una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei României

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că dezechilibrele externe reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei României și nu pot fi corectate doar prin reducerea importurilor. Oficialul susține că sunt necesare politici care să stimuleze producția internă, competitivitatea exporturilor și diversificarea piețelor externe pentru o creștere economică sustenabilă.

România consumă mai mult decât produce, iar deficitul extern rămâne o vulnerabilitate majoră

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că persistența dezechilibrelor externe amplifică dependența României de finanțarea din străinătate și pune presiune asupra sustenabilității financiare. Într-o analiză publicată pe blogul său, oficialul BNR susține că aceste dezechilibre au cauze structurale, întrucât economia consumă mai mult decât produce, iar exporturile continuă să crească într-un ritm inferior importurilor.

Potrivit lui, reducerea sustenabilă a deficitelor externe nu poate fi obținută doar prin îmbunătățirea competitivității și a productivității, ci necesită extinderea bazei companiilor exportatoare și diversificarea piețelor externe. În contextul reconfigurării comerțului mondial, el consideră că diplomația comercială devine un instrument esențial pentru facilitarea accesului firmelor românești pe noi piețe.

Viceguvernatorul BNR arată că volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, publicat în cadrul proiectului Economic@BNR, evidențiază faptul că amploarea și persistența deficitelor comerciale și de cont curent generează riscuri importante pentru stabilitatea macroeconomică și pentru finanțarea externă.

Marinescu explică faptul că, într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid dezechilibrele externe. El amintește că, în 2024, pe fondul unei politici bugetare puternic expansioniste, atât deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent au crescut semnificativ, amplificând riscurile la adresa sustenabilității financiare.

Marinescu apreciază că procesul de consolidare fiscală început în 2025 a contribuit la reducerea deficitului bugetar, după cum indică execuția bugetară din primul semestru al acestui an. Cu toate acestea, el atrage atenția că această ajustare nu a fost însoțită de o diminuare similară a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne peste 7% din PIB și în 2026.

România exportă cereale, dar pierde miliarde din importurile de alimente procesate

Viceguvernatorul BNR invocă și concluziile celui mai recent raport al FMI privind sectorul extern, potrivit cărora dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate durabil prin reducerea temporară a importurilor sau prin măsuri comerciale restrictive. În opinia sa, sunt necesare politici economice care să stimuleze producția internă și competitivitatea exporturilor, precum și o diversificare geografică a piețelor de export, inclusiv în contextul noilor transformări din comerțul global și al riscurilor privind dependența de importurile energetice.

Ca exemplu, Marinescu indică sectorul agroalimentar. El arată că România este printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 10,3 milioane de tone exportate în perioada iulie 2025 – mai 2026 și un surplus mediu echivalent cu 0,8% din PIB în ultimii cinci ani.

Totuși, oficialul subliniază că această performanță ascunde vulnerabilități structurale, deoarece România exportă în principal materii prime agricole, dar importă produse alimentare procesate cu valoare adăugată ridicată. Deficitul comercial pe segmentul alimentelor procesate a ajuns la aproximativ 1,8% din PIB în perioada 2021–2025, depășind de peste două ori surplusul obținut din exporturile de cereale.

Modelul de creștere bazat pe consum își arată limitele, iar dependența de finanțarea externă se adâncește

În analiza sa, viceguvernatorul BNR compară situația României cu cea a Poloniei, arătând că integrarea unei părți mai mari din lanțul agroalimentar în economia locală a permis statului vecin să obțină excedente comerciale importante. În opinia sa, avantajele competitive depind nu doar de capacitatea de a exporta, ci și de valoarea adăugată care rămâne în economie.

Marinescu atrage atenția și asupra modificării structurii finanțării externe. Dacă în urmă cu două decenii investițiile străine directe reprezentau principala sursă de finanțare, în prezent investițiile de portofoliu și împrumuturile externe au câștigat teren, ceea ce implică riscuri și costuri mai mari. El precizează că finanțarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, însă crește expunerea la costuri de finanțare mai ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor.

Totuși, viceguvernatorul BNR apreciază că lichiditatea externă a României rămâne adecvată, fiind susținută de rezervele internaționale și de un serviciu al datoriei redus raportat la exporturi. El subliniază însă că această situație nu elimină necesitatea unor reforme structurale menite să reducă dezechilibrele macroeconomice.

Marinescu afirmă că actualele dezechilibre externe evidențiază limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă. El avertizează că, atunci când cererea este satisfăcută în mare parte prin importuri, producția și locurile de muncă sunt create în alte state, iar dependența României de finanțarea externă se accentuează. În opinia sa, reducerea durabilă a acestor vulnerabilități presupune politici de susținere a producției naționale, integrarea mai bună în lanțurile de valoare europene și globale și consolidarea diplomației comerciale pentru deschiderea de noi piețe de export.

Post Scriptum: Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice, esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior; estimările privind coborârea consistentă a ratei inflației, cu circa 2 puncte procentuale lunar, atât în iulie cât și în august, ca urmare a unor efecte de bază; perspectivele clare de revigorare a creșterii economice în 2027, date fiind prognozele de creștere economică de peste 2% conform estimărilor macroeconomice ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene; nivelul rezervelor internaționale de aproape 75 miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală; nu în ultimul rând, soliditatea sectorului bancar, care își menține principalii indicatori prudențiali peste media europeană.