Petrolul revine la nivelurile de dinaintea războiului: ce a declanșat scăderea și când se va resimți la pompă

Prețurile petrolului au coborât joi spre nivelurile înregistrate înainte de escaladarea recentă a tensiunilor militare, pe măsură ce Statele Unite au transmis că fluxurile de transport prin Strâmtoarea Hormuz se apropie de normal. Evoluția vine după o serie de intervenții diplomatice americane în statele din Golf, menite să consolideze sprijinul pentru un acord preliminar cu Iranul.

Piața petrolului surprinde din nou, pe fondul calmului aparent din Golf

Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat miercuri că transporturile prin strâmtoare revin treptat la valorile de dinaintea atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie. El a precizat că, în ultimele 24 de ore, aproximativ 20 de milioane de barili au fost exportați prin acest culoar strategic.

În perioada de conflict, Iranul a preluat un control efectiv asupra zonei, perturbând fluxurile de petrol și generând volatilitate pe piețele energetice globale. Situația a afectat lanțurile de aprovizionare și a amplificat incertitudinile economice la nivel internațional.

Deși traficul comercial își revine, autoritățile de la Teheran transmit că își mențin poziția asupra zonei. Garda Revoluționară a avertizat joi navele să respecte rutele stabilite de Iran prin strâmtoare, respingând alternativele recent anunțate, considerate de partea iraniană drept inacceptabile și riscante.

Avertismentul a fost emis după ce Omanul a anunțat deschiderea unor rute temporare de navigație, în coordonare cu agenția maritimă a Organizației Națiunilor Unite. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale, 57 de nave care transportau aproximativ 1.100 de navigatori au tranzitat strâmtoarea începând cu 23 iunie, în contextul unui plan de evacuare.

Diplomația americană și mesajele transmise aliaților din Golf

Secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să reducă îngrijorările aliaților din Golf cu privire la acordul preliminar dintre Washington și Teheran. În timpul unei vizite în Bahrain, unde este dislocată Flota a Cincea a Marinei SUA, acesta a afirmat că obiectivul Statelor Unite este o pace stabilă, care să nu afecteze securitatea sau prosperitatea regională.

Rubio a subliniat că Teheranului nu i se va permite să impună taxe navelor care traversează Strâmtoarea Hormuz, rută care înainte de conflict asigura aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.

„Realitatea este că nicio țară de pe Pământ nu are dreptul să perceapă taxe pentru utilizarea căilor navigabile internaționale. Și aceasta nu va fi niciodată o condiție acceptabilă pentru niciun acord”, a declarat Rubio în fața miniștrilor de externe ai statelor din Golf.

Ministrul de externe al Omanului, Badr bin Hamad Al Busaid, a transmis la rândul său că viitoarele înțelegeri privind transportul maritim nu ar trebui să includă taxe de tranzit.

Dispute politice la Washington și presiuni asupra administrației

Eforturile diplomatice ale administrației americane au loc pe fondul criticilor interne tot mai vizibile la adresa președintelui Donald Trump în legătură cu evoluțiile din Iran.

Într-o reuniune cu ușile închise, Trump a avut un schimb tensionat cu senatorul republican Bill Cassidy, înainte ca administrația să solicite Congresului fonduri de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor conflictului.

Mai mulți participanți au relatat că discuția a fost una aprinsă, în condițiile în care Cassidy a cerut clarificări privind acordul-cadru semnat recent, care prevede stimulente financiare pentru Iran, fără a îndeplini integral obiectivele anunțate la începutul conflictului. „Nu se pare, deși nu știu sigur, că lucrurile merg așa cum ni s-a spus”, a declarat Cassidy.

Poziționări politice și evoluții legislative

În paralel, liderii republicani din Senat au programat un vot târziu pentru a bloca o rezoluție care urmărește încheierea ostilităților cu Iranul. Măsura privind puterile de război a fost respinsă cu 50 de voturi împotrivă și 47 pentru, după ce avansase procedural în luna mai. „Acest vot pune Iranul în gardă”, a transmis Donald Trump pe rețelele sociale după decizie, fără ca rezultatul să modifice votul anterior.

Pe fondul dezbaterilor politice, acordul preliminar continuă să genereze reacții divergente. Documentul prevede o perioadă de 60 de zile de negocieri pentru aspecte sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, însă detalii importante rămân contestate.

Discuțiile vizează stimulente financiare, regimul inspecțiilor nucleare, controlul Strâmtorii Hormuz și evoluțiile conflictului paralel dintre Israel și Hezbollah în Liban. În regiune persistă scepticismul față de termenii acordului, mai ales în statele care au fost afectate direct de conflict.

Acordul include o propunere de fond de reconstrucție estimat la 300 de miliarde de dolari și relaxarea unor sancțiuni, aspecte privite cu rezerve de mai mulți aliați ai Washingtonului din Golf.

Contacte diplomatice între Israel și Liban la Washington

În paralel, se discută posibilitatea introducerii unor taxe de mediu, navigație sau securitate în viitoare negocieri, idee respinsă de Statele Unite și partenerii săi regionali.

Pe plan regional, reprezentanți ai Libanului și Israelului au discutat la Washington o propunere susținută de Statele Unite privind retragerea parțială a forțelor israeliene din anumite zone.

Ulterior, oficiali ai ambelor state au negat existența unei retrageri confirmate din sudul Libanului, în ciuda unor declarații americane care sugerau un pas de bună-credință.

Conflictul dintre Israel și Hezbollah continuă din momentul atacurilor din 2 martie, iar evoluțiile din Liban rămân un punct central în negocierile mai largi privind stabilitatea regională și relațiile cu Iranul.