Petrolul s-a scumpit pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul spune că Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă fără îndeplinirea unor condiții

Prețurile petrolului au crescut luni, pe fondul incertitudinilor legate de redeschiderea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a transmis că Statele Unite trebuie să îndeplinească mai multe condiții, în timp ce Teheranul și Omanul au intrat în etapa finală a negocierilor privind noile culoare de navigație.

Petrolul s-a scumpit pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 84 de cenți, respectiv 1%, ajungând la 84,39 dolari pe baril la ora 04:24 GMT, iar contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 60 de cenți, respectiv 0,75%, până la 78,77 dolari pe baril, conform Reuters.

Ambele repere petroliere înregistraseră săptămâna trecută o scădere de peste 7%, pe fondul speranțelor că Iranul și Omanul sunt aproape de un acord care ar conduce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută prin care, înainte de război, era transportată aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Deși Iranul a anunțat duminică faptul că acordul cu Omanul se află în faza finală, autoritățile iraniene au reiterat că strâmtoarea va fi redeschisă doar după ce Washingtonul va îndeplini și alte condiții, inclusiv plata unor compensații pentru atacurile americane de amploare asupra Iranului.

Piețele petroliere continuă să fie influențate de două forțe opuse

Piețele petroliere continuă astfel să fie influențate de două forțe opuse: posibilitatea unui progres în privința redeschiderii Strâmtorii Hormuz și condițiile impuse de Iran pentru reluarea traficului prin această cale navigabilă strategică.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat duminică faptul că Iranul și Statele Unite nu poartă în prezent negocieri și că Teheranul nu va începe discuții atât timp cât Washingtonul încalcă acordul interimar semnat în luna iunie.

Au apărut noi amenințări la adresa aprovizionării cu petrol

În paralel, au apărut noi amenințări la adresa aprovizionării cu petrol. Rebelii Houthi, aliați ai Iranului, au anunțat că au atacat duminică rafinăria Jazan a companiei Saudi Aramco.

Atacul a avut loc la două zile după ce Arabia Saudită a semnat un pact de apărare cu aliații săi musulmani suniți, Turcia și Pakistan, ca răspuns la instabilitatea regională în creștere generată de războiul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului șiit.

Separat, compania ADNOC din Emiratele Arabe Unite a anunțat vineri că 15 dintre navele sale au fost atacate în timp ce tranzitau Strâmtoarea Hormuz de la începutul conflictului.

Analiștii consideră că orice progres semnificativ către restabilirea navigației fără restricții prin Strâmtoarea Hormuz ar putea pune presiune în sens descendent asupra prețurilor petrolului. În schimb, un eșec al negocierilor sau noi perturbări ale aprovizionării ar putea readuce rapid în prim-plan prima de risc geopolitic de pe piața petrolieră.

Israel respinge planul de pace în 15 puncte propus de Donald Trump pentru Gaza

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins planul în 15 puncte propus de președintele american Donald Trump pentru Fâșia Gaza, afirmând că nu va exista nicio retragere militară israeliană până când Hamas nu va fi dezarmat în mod real, conform BBC.

Consiliul pentru Pace creat de Donald Trump a anunțat luna trecută că a ajuns la un acord pentru dezarmarea completă a Hamas și a celorlalte grupări armate din Gaza.

Hamas a transmis însă că predarea armamentului greu este condiționată de încetarea tuturor formelor de agresiune din partea Israelului și de retragerea forțelor israeliene din Fâșia Gaza.

Duminică, un înalt oficial al Consiliului pentru Pace a insistat că planul de pace susținut de Statele Unite rămâne singura cale de urmat pentru teritoriul palestinian.

Israelul a continuat să desfășoare lovituri asupra Fâșiei Gaza chiar și după ce a fost convenită o încetare inițială a focului în teritoriu, în luna octombrie a anului trecut.

În cadrul unei ședințe de guvern desfășurate duminică, Netanyahu a declarat că Israelul respinge documentul în 15 puncte și a subliniat că armata israeliană nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat în mod real și va continua să contracareze amenințările la adresa forțelor sale și a cetățenilor israelieni.