Putin ia în calcul escaladarea războiului. România apare într-un scenariu privind posibile ținte NATO

Președintele rus Vladimir Putin nu este dispus, în acest moment, să accepte un armistițiu sau un compromis cu Ucraina și este mai degrabă înclinat să intensifice conflictul, în ciuda eforturilor diplomatice pentru pace. Informația apare într-o analiză publicată joi de Reuters, care citează trei surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora liderul de la Moscova consideră că atacurile ucrainene din ultimele luni justifică o nouă etapă a războiului.

În paralel, un editorial publicat în cotidianul financiar rus Kommersant de Andrei Ilnițki, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, avansează scenariul unei escaladări care ar putea include inclusiv lovirea unor baze NATO din România și statele baltice, precum și a unor obiective industriale din Uniunea Europeană unde sunt fabricate drone și rachete cu rază lungă de acțiune utilizate de armata ucraineană. Reuters precizează însă că aceste afirmații reprezintă opiniile autorului și nu un anunț oficial al Kremlinului. 

Reuters: Putin respinge compromisurile și pregătește o nouă etapă a războiului

Potrivit celor trei surse citate de Reuters, Vladimir Putin a respins recomandările unor consilieri care i-au sugerat să accepte un armistițiu pe actuala linie a frontului și continuă să urmărească obiectivul cuceririi integrale a regiunii Donbas.

Două dintre surse au declarat sub protecția anonimatului că există o probabilitate ridicată ca Rusia să intensifice conflictul în următoarele luni, în contextul în care atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii energetice din Rusia au devenit tot mai frecvente. 

Una dintre surse a afirmat că liderul de la Kremlin are nevoie de „un fel de victorie”, iar controlul complet asupra regiunilor Donețk și Luhansk este considerat o chestiune de principiu.

România apare într-un scenariu prezentat într-un editorial din presa rusă

În articolul publicat în Kommersant, Andrei Ilnițki susține că prima etapă a unei eventuale escaladări ar putea consta în distrugerea a aproximativ 30 de obiective industriale importante din Ucraina, inclusiv portul și combinatul siderurgic din Odesa.

Ulterior, acesta afirmă că Rusia ar putea lua în calcul lovirea unor baze NATO din România și din statele baltice, precum și a unor fabrici din Uniunea Europeană unde sunt produse sisteme de armament cu rază lungă de acțiune destinate Ucrainei.

Reuters menționează că articolul reflectă poziția autorului și nu reprezintă o declarație oficială a autorităților ruse.

Kremlinul: „Cu cât vor crește atacurile Kievului, cu atât ne vom mări zona noastră de securitate”

Întrebat despre articolul din Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a confirmat scenariile prezentate, însă a reiterat că Rusia trebuie să își consolideze propria securitate și că nu poate ignora ceea ce Moscova descrie drept militarizarea Europei. 

Într-o declarație separată făcută joi, Peskov a criticat poziția administrației americane, afirmând că intensificarea loviturilor ucrainene asupra teritoriului rus nu va aduce pacea.

„Observăm existența unor concepții greșite în administrația de la Casa Albă și anume că escaladarea și presiunea militară pot facilita ajungerea la un acord de pace”, a declarat acesta.

Oficialul rus a invocat și o declarație anterioară a lui Vladimir Putin:

„Aș dori să vă reamintesc declarația făcută de președintele Putin că, cu cât vor crește atacurile regimului de la Kiev asupra infrastructurii noastre, cu atât ne vom mări zona noastră de securitate.”

Peskov a adăugat că o continuare a escaladării va determina, cel mai probabil, extinderea așa-numitei „zone tampon” create de Rusia.

Un atac asupra unui stat NATO ar activa articolul 5

Reuters amintește că orice atac militar asupra unui stat membru NATO ar reprezenta o escaladare majoră și ar putea conduce la activarea articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva întregii Alianțe.

În acest context, expertul Jack Watling, de la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, apreciază că Moscova ar putea încerca să testeze coeziunea NATO prin incidente limitate sau atacuri izolate, menite să provoace tensiuni între aliați, fără a declanșa neapărat un conflict convențional de amploare. 

Ucraina și serviciile occidentale se așteaptă la noi operațiuni ruse

Un oficial ucrainean citat de Reuters a declarat că cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații de la Kiev indică faptul că Vladimir Putin este mai degrabă preocupat de pregătirea unor noi operațiuni militare decât de negocierea păcii.

În același timp, analiști occidentali apreciază că Rusia ar putea avea nevoie de o nouă mobilizare pentru a-și atinge obiectivele din estul Ucrainei, în condițiile în care frontul rămâne blocat, iar pierderile umane sunt considerabile.