Europa își consolidează apărarea. NATO dezvoltă o nouă rachetă cu rază lungă de acțiune

Douăsprezece state aliate din NATO, printre care și Regatul Unit, intenționează să investească peste 37 de miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 50 de miliarde de dolari, pe parcursul următorului deceniu într-un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune destinat consolidării apărării Europei.

Proiectul se numește Deep Precision Strike

Proiectul, denumit Deep Precision Strike, urmează să fie analizat miercuri, la summitul NATO organizat la Ankara, capitala Turciei. Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer participă la reuniunea liderilor aliați, aceasta fiind cea mai recentă sa prezență la un summit NATO din postura de șef al Guvernului britanic.

În același timp, liderul de la Londra s-ar putea confrunta cu critici din partea președintelui american Donald Trump, după ce Regatul Unit nu a prezentat un plan privind atingerea pragului de 3,5% din PIB alocat apărării până în 2035, obiectiv asupra căruia aproape toate statele membre ale Alianței au convenit anul trecut.

Programul Deep Precision Strike, pe agenda liderilor NATO

Miercuri, Keir Starmer urmează să participe la o reuniune alături de aproximativ doisprezece lideri pentru a discuta noul program de dezvoltare a rachetelor.

Deep Precision Strike este considerat unul dintre cele mai avansate proiecte militare ale NATO. Sistemul este conceput pentru a lovi cu mare precizie obiective situate la aproape 300 de kilometri distanță, iar raza maximă estimată poate ajunge până la 1.250 de mile.

Keir Starmer a declarat că inițiativa coordonată de Regatul Unit „va ajuta la unirea aliaților europeni pentru a menține siguranța NATO în anii următori”.

Totuși, potrivit estimărilor actuale, noul sistem nu va deveni operațional înainte de anii 2030, situație întâlnită și în cazul altor programe majore de înzestrare militară aflate în dezvoltare.

Presiuni privind bugetele pentru apărare

În luna iunie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat lansarea unei analize care se va desfășura pe o perioadă de șase luni și care vizează prezența forțelor militare americane în Europa.

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că statele europene trebuie să își asume o contribuție mai mare la finanțarea apărării continentului. La summitul NATO desfășurat anul trecut, membrii Alianței au convenit asupra unui obiectiv de 5% din PIB pentru cheltuielile destinate apărării și securității până în 2035.

Sir Keir Starmer a afirmat că este „hotărât” să garanteze securitatea Regatului Unit și a aliaților săi, adăugând: „Trebuie să facem un pas înainte pentru a crea o NATO mai puternică și mai europeană”. Guvernul britanic a alocat deja 300 de miliarde de lire sterline până în anul 2030 prin Planul de investiții în apărare.

Mesaje privind amenințările de securitate

La summitul de la Ankara, premierul britanic este așteptat să atragă atenția asupra amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru Regatul Unit și pentru statele membre NATO.

Autoritățile britanice au transmis că avioanele de luptă ale Alianței au fost trimise de peste 700 de ori pentru interceptarea unor aeronave rusești care se apropiau de spațiul aerian aliat. De asemenea, activitatea militară a Rusiei în apropierea apelor teritoriale britanice ar fi crescut cu 30%.

Sir Keir Starmer urmează să sublinieze că NATO nu a urmărit o confruntare cu Rusia, însă Alianța trebuie să fie pregătită să apere fiecare stat membru în cazul unei amenințări. Secretarul de stat american de externe, Yvette Cooper, a declarat:

„Cu o capacitate de atac extrem de precisă, Regatul Unit și aliații noștri vor putea lovi ținte militare de mare importanță și motoarele logistice care propulsează armatele, descurajând orice agresor și consolidând securitatea noastră reciprocă”.

Aceasta a adăugat: „La Ankara îi transmitem un mesaj clar președintelui rus Vladimir Putin: NATO este mai puternică, mai europeană și pregătită să-și apere cetățenii împotriva amenințării pe termen lung reprezentate de el și de statul rus.”

Ucraina solicită sprijin suplimentar, iar Kremlinul reacționează

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul susținut marți la summit pentru a cere aliaților accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană, despre care a spus că sunt necesare urgent pentru protejarea țării în fața intensificării atacurilor rusești.

În paralel, Ucraina și-a amplificat propriile operațiuni cu drone și rachete cu rază lungă împotriva unor rafinării de petrol și obiective militare situate pe teritoriul Rusiei. Potrivit informațiilor prezentate, aceste atacuri au provocat dificultăți logistice, inclusiv penurii de combustibil și întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

„Forțele armate ale Ucrainei au dovedit că utilizarea eficientă a sistemelor cu rază lungă de acțiune poate avea impacturi revoluționare pe câmpul de luptă, oferind Forțelor Armate capacitatea de a degrada forțele inamice aflate mult în spatele liniei frontului”.

De asemenea, comunicatul precizează: „Atacurile ucrainene la distanță lungă, cum ar fi cele asupra unor centre logistice cheie, au afectat semnificativ capacitatea Rusiei de a-și susține ofensivele.”

Dmitri Peskov, despre desfășurarea summitului NATO de la Ankara

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Rusia va urmări cu atenție desfășurarea summitului NATO de la Ankara. El a susținut că niciun nou sistem de armament livrat Ucrainei nu va împiedica Moscova să își continue operațiunea militară până la atingerea obiectivelor stabilite.

Peskov a afirmat: „În contextul pregătirilor pentru acest summit, am auzit o mulțime de declarații referitoare la țara noastră”. El a continuat: „Spre regretul nostru, acestea nu au fost declarații despre o implicare constructivă și un dialog, ci mai degrabă declarații de natură conflictuală.”

Totodată, reprezentantul Kremlinului a adăugat: „Rezolvarea acestui conflict prin mijloace politice și diplomatice rămâne preferabilă” pentru Rusia.