Începe Summitul NATO de la Ankara. Cine sunt liderii prezenți și ce teme domină agenda reuniunii

Summitul NATO se desfășoară marți și miercuri la Ankara, reunind liderii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice. Reuniunea are loc într-un context tensionat, marcat de presiunile administrației Donald Trump privind creșterea cheltuielilor europene pentru apărare și de noile provocări de securitate internațională. Pe agenda oficială se află investițiile în apărare, sprijinul pentru Ucraina, dezvoltarea industriei de apărare și situația din Orientul Mijlociu. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Summitul NATO are pe agendă creșterea cheltuielilor pentru apărare și redefinirea rolului Europei în Alianță

Summitul NATO de la Ankara începe într-un moment în care statele membre încearcă să transmită un mesaj de unitate, în pofida tensiunilor din ultimele luni dintre Statele Unite și aliații europeni. Întâlnirea are loc pe fondul solicitărilor repetate formulate de președintele american Donald Trump, care cere Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea continentului.

Criticile adresate în mod frecvent de liderul de la Casa Albă la adresa NATO, împreună cu anunțurile privind reducerea prezenței militare americane în Europa și evaluarea desfășurării trupelor SUA pe continent, au amplificat incertitudinile în interiorul Alianței.

Oficialii NATO se așteaptă ca principalele discuții să vizeze progresele realizate în privința investițiilor în apărare, extinderea capacităților industriei de profil și aplicarea conceptului de transfer al responsabilităților de apărare de la Statele Unite către aliații europeni.

La reuniune participă liderii tuturor celor 32 de state membre NATO, inclusiv președintele american Donald Trump. Marți seară este programat un dineu oficial la care vor lua parte și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, care, potrivit Administrației Prezidențiale, va avea și o serie de întâlniri bilaterale organizate în marja summitului.

Sprijinul pentru Ucraina, industria de apărare și situația din Iran se află printre principalele teme ale reuniunii

Un obiectiv important al reuniunii este demonstrarea faptului că statele europene și-au respectat angajamentele asumate privind majorarea investițiilor în apărare până la nivelul de 5% din PIB, țintă stabilită pentru anul 2035.

„În 2025, liderii europeni şi Canada şi-au mărit investiţiile în necesităţi propriu-zise de apărare cu peste 139 miliarde de dolari”, urmează să afirme liderii în declaraţia summitului, potrivit unui text consultat de Reuters.

„Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic – o Alianţă modernizată. Aliaţii europeni şi Canada, cooperând cu SUA, îşi vor asuma mai multă responsabilitate pentru apărarea Alianţei”, se mai menţionează în textul citat.

Sprijinul pentru Ucraina va reprezenta, de asemenea, unul dintre punctele centrale ale discuțiilor. Statele membre sunt așteptate să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul militar și financiar acordat Kievului și în următorii ani.

„Pentru 2026, aliaţii promit 70 de miliarde de euro în echipament militar, asistenţă şi instruire pentru Ucraina şi îşi afirmă angajamentele suverane de a susţine cel puţin niveluri echivalente în 2027”, se precizează în proiectul de declaraţie.

O parte importantă a acestor fonduri va proveni din angajamente bilaterale și din instrumentul de creditare al Uniunii Europene, care pune la dispoziție aproximativ 60 de miliarde de euro pentru investiții și achiziții în domeniul apărării Ucrainei în perioada 2026-2027. Potrivit Reuters, Statele Unite nu sunt așteptate să participe la acest mecanism de finanțare.

Pe agenda reuniunii se află și consolidarea industriei de apărare. Dacă summitul precedent a fost dominat de angajamente privind nivelul cheltuielilor militare, ediția din acest an urmărește accelerarea producției de armament și stimularea inovării tehnologice în domeniul apărării.

În acest context, NATO organizează marți, la Ankara, un forum dedicat industriei de apărare, unde urmează să fie anunțate contracte și acorduri estimate la zeci de miliarde de dolari.

Liderii vor aborda și evoluțiile din Orientul Mijlociu, în special situația creată de conflictul cu Iranul. Mai mulți oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea că tensiunile regionale și divergențele dintre administrația Trump și unele guverne europene ar putea influența atmosfera reuniunii.

În proiectul declarației finale este inclus și un mesaj adresat Teheranului.

„Aliaţii reiterează că Iranul nu trebuie să deţină niciodată o armă nucleară şi fac apel la Iran să respecte pe deplin libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, se arată în document.

Turcia își promovează industria de apărare și urmărește relansarea cooperării cu Statele Unite

Statul gazdă intenționează să folosească Summitul NATO pentru a-și evidenția dezvoltarea accelerată a industriei de apărare și pentru a solicita eliminarea tuturor restricțiilor privind comerțul cu echipamente militare între statele membre ale Alianței.

Președintele Recep Tayyip Erdogan urmărește, totodată, să avanseze negocierile cu parteneri precum Franța și Italia privind achiziția sistemelor de apărare antirachetă SAMP/T și extinderea cooperării în domeniul industriei militare.

În cadrul întrevederilor bilaterale cu Donald Trump, liderul turc este așteptat să insiste asupra îmbunătățirii relațiilor dintre Ankara și Washington, solicitând ridicarea sancțiunilor impuse Turciei și reintegrarea țării în programul avionului de luptă F-35.

În paralel cu reuniunea șefilor de stat și de guvern, Ankara găzduiește și întâlniri ministeriale. Miniștrii de externe ai NATO vor avea discuții cu omologii lor din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și un dineu de lucru alături de ministrul ucrainean de externe și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

De asemenea, miniștrii apărării din statele membre NATO vor purta consultări cu reprezentanții Australiei, Japoniei, Noii Zeelande și Coreei de Sud, în cadrul dialogului privind cooperarea cu partenerii din regiunea Indo-Pacific.