Comisia Europeană pregătește reguli noi pentru extinderea UE. Summitul din octombrie poate schimba procesul de aderare

Comisia Europeană pregătește un pachet de propuneri pentru reformarea procesului de extindere a Uniunii Europene, înaintea unei dezbateri strategice programate la summitul liderilor europeni din octombrie. Executivul comunitar încearcă să își reafirme rolul într-un dosar în care statele membre au început să impună tot mai mult direcția discuțiilor. În același timp, Bruxelles-ul urmărește să evite ca Muntenegru, cea mai avansată țară candidată, să suporte singură efectele noilor reguli privind aderarea.

Comisia Europeană pregătește reforma procesului de extindere înaintea summitului din octombrie

Comisia Europeană lucrează la un set de propuneri prin care intenționează să reformeze procesul de extindere a Uniunii Europene și să își consolideze influența asupra negocierilor de aderare. Potrivit a trei oficiali europeni citați de Euronews, executivul comunitar încearcă să recâștige inițiativa într-un dosar în care statele membre au devenit tot mai active în formularea propriilor soluții.

Subiectul extinderii a revenit în prim-planul agendei europene pe fondul progreselor înregistrate de Muntenegru, stat considerat în prezent cel mai apropiat de aderarea la Uniunea Europeană. În ultimele săptămâni, mai multe capitale europene au transmis documente de poziție care conțin propuneri privind modificarea regulilor de aderare.

Cinci dintre cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene au pledat pentru întărirea mecanismelor care să prevină regresul democratic și încălcarea statului de drept după aderarea unui nou membru, invocând experiențele recente din Ungaria.

În paralel, Germania și Franța susțin ideea unei integrări treptate a statelor candidate, astfel încât acestea să poată beneficia de anumite avantaje ale apartenenței la Uniunea Europeană înainte de dobândirea statutului de membru cu drepturi depline.

Anterior, cancelarul german Friedrich Merz a avansat inclusiv propunerea creării unui statut de „membru asociat”, care ar permite extinderea garanțiilor de securitate pentru Ucraina.

Toate aceste propuneri urmează să fie analizate în cadrul unei dezbateri strategice programate pentru summitul Consiliului European din octombrie, organizată după consultările desfășurate de președintele Consiliului European, António Costa, în toate cele 27 de state membre.

Înaintea reuniunii, Comisia Europeană pregătește propriile propuneri pentru a influența direcția dezbaterii.

„Am văzut contribuții pe această temă din partea mai multor state membre. Comisia lucrează, de asemenea, la această chestiune. Așteptăm cu nerăbdare viitoarea discuție strategică privind extinderea și reformele la reuniunea EUCO din octombrie anul acesta”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru sursa citată.

Bruxelles-ul analizează reforme ample privind funcționarea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

Pe lângă modificările care vizează procedura de aderare, executivul european analizează și o reformă mai amplă privind modul în care ar funcționa Uniunea Europeană după noi valuri de extindere.

Încă de la începutul anului trecut, Comisia trebuia să prezinte evaluările privind politicile premergătoare extinderii, documente care analizează impactul unei Uniuni cu peste 30 de membri asupra bugetului, procesului decizional și mecanismelor instituționale.

Publicarea acestor evaluări a fost însă amânată după ce candidatura Ucrainei la aderare a complicat considerabil dezbaterea. În multe capitale europene, subiectul rămâne unul sensibil deoarece modificările propuse ar putea influența distribuția fondurilor europene și echilibrul puterii în cadrul Uniunii.

„În ceea ce privește revizuirile politicilor premergătoare extinderii, putem adăuga că lucrăm cu sârguință pentru a finaliza comunicarea cât mai curând posibil, cu scopul final de a asigura cea mai înaltă calitate a acesteia”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Deocamdată, nu este clar dacă există suficient sprijin politic pentru o reformă instituțională de amploare, în condițiile în care aceasta ar presupune modificarea tratatelor europene.

Momentul este considerat sensibil și din perspectiva alegerilor prezidențiale din Franța programate anul viitor. Liderul formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, Jordan Bardella, favorit în mai multe sondaje, și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Totuși, în paralel cu dezbaterea privind reforma generală a Uniunii, discuțiile privind întărirea garanțiilor pentru viitorii membri avansează deja la nivel european.

Noile garanții urmăresc să prevină regresul democratic după aderarea la Uniunea Europeană

Una dintre direcțiile analizate de Comisia Europeană vizează introducerea unor mecanisme care să asigure respectarea angajamentelor asumate de statele candidate și după momentul aderării.

Executivul european dorește ca viitoarele tratate de aderare să includă garanții suplimentare, astfel încât reformele privind statul de drept și principiile fundamentale să nu poată fi abandonate după obținerea statutului de membru.

„Reflectăm asupra modului în care ar putea fi elaborate garanții în cadrul viitoarelor tratate de aderare. Obiectivul este simplu: să ne asigurăm că angajamentele asumate în timpul negocierilor, în special cele legate de «principiile fundamentale», sunt respectate și după aderare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Bruxelles-ul încearcă, în același timp, să evite ca Muntenegru să devină singurul stat asupra căruia să fie testate aceste noi reguli. Redactarea tratatului de aderare al țării a început deja, iar autoritățile europene încearcă să împiedice impresia că statul balcanic este penalizat tocmai pentru că a avansat cel mai rapid în negocieri.

„Dacă faceți asta cu Muntenegru, ar putea părea că sunt pedepsiți pentru că au avut o performanță bună. Povara nu poate fi doar asupra Muntenegrului; trebuie să fie un proces echitabil”, a declarat un oficial UE cu cunoștințe directe despre această chestiune.

Rămâne însă neclar în ce măsură statele membre vor susține inițiativa Comisiei. Unele capitale apreciază implicarea executivului european, în timp ce altele consideră că Bruxelles-ul încearcă să își extindă influența asupra unui dosar controlat în prezent în principal de guvernele naționale.

„Există multe idei care circulă, dar sunt doar idei. Unele sunt chiar neclare. Nu există un consens”, a declarat un al doilea oficial UE cu cunoștințe directe despre discuții.

Experiența Croației și noi sancțiuni pentru viitorii membri sunt analizate la Bruxelles

Comisia Europeană nu pornește de la zero în elaborarea acestor propuneri. Mecanisme de monitorizare și clauze de protecție au fost introduse și în trecut, însă Bruxelles-ul consideră că acestea trebuie consolidate.

În raportul anual privind extinderea publicat în 2025, Comisia a precizat că viitoarele tratate de aderare trebuie să conțină instrumente mai puternice pentru prevenirea regresului în domeniul statului de drept.

„Viitoarele tratate de aderare vor trebui să conțină garanții mai puternice împotriva regresiei angajamentelor asumate în negocierile de aderare, precum și cerințe ca noile state membre să continue să protejeze și să facă ireversibile rezultatele lor în materie de stat de drept”, a scris Comisia în raportul anual din 2025 privind procesul de extindere.

Bruxelles-ul analizează inclusiv experiența aderării Croației, ultimul stat care a intrat în Uniunea Europeană, în 2013. Atunci a fost introdus un mecanism special prin care Comisia monitoriza îndeaproape respectarea obligațiilor asumate înainte și imediat după aderare, în special în domeniul justiției, drepturilor fundamentale, protecției minorităților și gestionării dosarelor privind crimele de război.

Tratatele de aderare au inclus și în trecut clauze de salvgardare referitoare la funcționarea pieței interne, probleme economice și implementarea legislației europene în domeniul justiției și afacerilor interne, aplicabile în primii trei ani după aderare.

Pe masa negocierilor au apărut însă și propuneri noi. Cele cinci state fondatoare care susțin reforma au avansat ideea unor sancțiuni rapide pentru eventualele încălcări ale valorilor europene, inclusiv suspendarea fondurilor europene sau chiar a drepturilor de vot în cadrul instituțiilor Uniunii.

Aceste propuneri sunt contestate de unele state membre, care consideră că ar putea încălca principiul egalității între state și ar echivala cu redeschiderea tratatelor de aderare.

Printre variantele considerate mai ușor de acceptat se află extinderea perioadelor de tranziție prevăzute în tratatele de aderare, inclusiv în ceea ce privește accesul lucrătorilor din noile state membre pe piețele muncii din celelalte țări ale Uniunii Europene.

În paralel, oficialii europeni discută și posibilitatea ca aderarea la Parchetul European (EPPO) să devină obligatorie pentru viitorii membri ai Uniunii. În prezent, 24 dintre cele 27 de state membre participă la acest mecanism, iar Irlanda și Ungaria și-au exprimat deja interesul de a adera.

„Consolidarea garanțiilor ar putea atenua îngrijorările țărilor care au fost în mod tradițional sceptice cu privire la extindere. Rezultatul ar putea fi creșterea probabilității ratificării”, a declarat pentru Euronews Florian Bieber, coordonatorul Grupului consultativ politic Balcanii în Europa.