NATO a publicat noile estimări privind cheltuielile pentru apărare. Cinci state ating încă din acest an pragul de 3,5% din PIB
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
NATO a publicat marți estimările privind cheltuielile de apărare ale statelor membre pentru 2026. Datele arată că cinci țări vor atinge încă din acest an noul obiectiv de 3,5% din PIB destinat apărării de bază. Raportul indică și poziția României, precum și evoluția cheltuielilor militare în contextul noilor angajamente asumate de Alianță.
NATO estimează că cinci state membre vor depăși pragul de 3,5% din PIB pentru apărarea de bază
NATO estimează că cinci state membre vor îndeplini încă din acest an noul obiectiv privind alocarea a 3,5% din produsul intern brut pentru cheltuielile esențiale de apărare, potrivit raportului publicat marți de Alianță. Datele evidențiază accelerarea investițiilor militare în mai multe țări, pe fondul noilor angajamente asumate la nivel aliat.
Potrivit estimărilor, Lituania va înregistra cea mai mare alocare pentru apărarea de bază, cu 5,33% din PIB. Pe următoarele poziții se află Estonia, cu 5,1%, Letonia, cu 4,92%, Polonia, cu 4,68%, și Grecia, cu 3,65%, toate depășind noul prag stabilit de Alianță.
În cazul marilor economii occidentale, estimările indică faptul că Statele Unite vor aloca 3,17% din PIB pentru apărare. Germania este prognozată la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.
Raportul arată, totodată, că în 2025 trei state membre nu au atins vechiul obiectiv de 2% din PIB destinat apărării. Este vorba despre Albania, cu 1,48%, Slovenia, cu 1,57%, și Republica Cehă, cu 1,86%.
Estimările NATO indică însă o schimbare pentru acest an. Albania și Republica Cehă sunt prognozate să depășească pragul de 2% din PIB, iar raportul include o notă potrivit căreia noul guvern al Sloveniei intenționează să majoreze cheltuielile de apărare peste acest nivel.
România își majorează bugetul pentru apărare, iar Europa și Canada cresc investițiile militare
Raportul NATO evidențiază că România se situează aproximativ la jumătatea clasamentului statelor membre în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru apărare în produsul intern brut. Țara noastră a atins vechiul obiectiv de 2% încă din 2024, iar estimările indică o nouă creștere în acest an.
Conform documentului, România va aloca în 2026 aproximativ 2,43% din PIB pentru apărare, față de 2,17% din PIB în 2025. Evoluția reflectă majorarea bugetului destinat acestui domeniu, în contextul noilor obiective asumate la nivelul Alianței.
Estimările publicate de NATO mai arată că statele europene membre și Canada vor cheltui împreună aproximativ 634 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an, comparativ cu 571 de miliarde de dolari în 2025. Chiar și în aceste condiții, nivelul investițiilor rămâne semnificativ sub cel estimat pentru Statele Unite, care ar urma să aloce aproximativ 850 de miliarde de dolari în 2026.
Summitul NATO de la Haga a stabilit noile ținte privind investițiile în apărare până în 2035
Noile estimări publicate de NATO sunt prezentate în contextul schimbării obiectivelor asumate de statele membre, după deciziile adoptate la summitul Alianței desfășurat la Haga în 2025 și pe fondul solicitărilor venite din partea administrației americane.
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aliații NATO au fost supuși unor presiuni pentru majorarea cheltuielilor de apărare, solicitarea fiind creșterea acestora de la pragul de 2% la 5% din produsul intern brut.
Ca răspuns, liderii statelor membre reuniți la summitul NATO de la Haga au convenit să aloce până în 2035 cel puțin 3,5% din PIB pentru cheltuielile esențiale de apărare, inclusiv pentru armament, echipamente și capacități militare, față de vechiul obiectiv de 2%.
În același timp, statele aliate au decis să direcționeze încă 1,5% din PIB către investiții conexe apărării, care includ dezvoltarea infrastructurii critice, consolidarea securității cibernetice și alte măsuri menite să întărească reziliența și capacitatea de apărare a Alianței.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.