Noul plan al NATO ia amploare: zeci de miliarde de dolari pentru arme, drone și tehnologii de supraveghere

Cel puțin 50 de miliarde de dolari (43,7 miliarde de euro) în noi acorduri din domeniul apărării au fost anunțate marți la Forumul Industriei de Apărare al NATO. Un oficial al Alianței a confirmat valoarea totală a proiectelor, care includ dezvoltarea unor capacități aeriene strategice, extinderea programelor pentru drone, inițiative spațiale și noi investiții în sisteme de rachete și muniție.

Harta noilor investiții NATO: țările aliate lansează proiecte de miliarde pentru apărare

Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, declarase că tranzacțiile pregătite pentru acest forum ar urma să aibă o valoare cumulată de „zeci de miliarde”. Printre principalele anunțuri se numără lansarea unei noi flote multinaționale de transport aerian strategic și planurile mai multor aliați de a înlocui aeronavele de avertizare timpurie existente cu o platformă europeană.

Producătorul suedez de aeronave Saab va construi până la 10 aeronave de avertizare timpurie și supraveghere GlobalEye, destinate înlocuirii flotei îmbătrânite de aeronave AWACS Boeing E-3 Sentry. Contractul va fi semnat de Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și România.

Decizia vine după ce aliații NATO au renunțat la aeronavele E-7A produse de Boeing pentru aceste misiuni, ca urmare a hotărârii Forțelor Aeriene Americane de a anula propria achiziție a acestei capabilități.

Mark Rutte a descris GlobalEye drept „un sistem dovedit, cu o capacitate demonstrată de a detecta, urmări și identifica amenințări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră”. Secretarul general al NATO a apreciat, de asemenea, că este „un program transatlantic realizat de industriile europene și canadiene cu contribuții esențiale din partea industriilor americane”.

Noi proiecte pentru flotele Airbus și transportul militar multinațional

Belgia, Croația, Franța, Polonia, Spania, Turcia și Regatul Unit au lansat un proiect multinațional destinat unei flote de aeronave militare Airbus A400M. Cei șapte aliați vor împărți costurile și vor utiliza în comun aeronavele capabile să transporte încărcături strategice și să opereze inclusiv de pe aerodromuri nepregătite.

În paralel, Flota multinațională de transport cisternă multirol (MRTT) își continuă extinderea. Finlanda s-a alăturat Belgiei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei și Suediei în acest program.

Statele participante au anunțat livrarea apropiată a celei de-a zecea aeronave Airbus A330 MRTT, un aparat cu rol dublu, destinat atât realimentării aer-aer, cât și transportului. Flota se apropie astfel de capacitatea maximă planificată de 12 aeronave, potrivit celor relatate de euractiv.com.

NATO extinde capacitățile de supraveghere cu aeronave Triton și investiții în drone

Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat achiziționarea a până la cinci aeronave fără echipaj uman Northrop Grumman MQ-4C Triton, concepute pentru misiuni de mare altitudine și autonomie extinsă. Noile aeronave vor contribui la consolidarea capacităților de Informații, Supraveghere și Recunoaștere (ISR) ale NATO.

„Aceste aeronave suplimentare vor asigura supraveghere persistentă asupra unor zone maritime extinse, zi și noapte. Pot zbura perioade lungi de timp la altitudine mare și pot acoperi zone extinse, inclusiv deasupra apelor deschise, mai eficient decât majoritatea celorlalte aeronave”, a declarat Rutte.

„Triton ne va ajuta să detectăm amenințările din timp, să ne protejăm liniile de comunicații maritime și să sprijinim operațiunile în regiuni solicitante, cum ar fi Nordul Îndepărtat.”

Alianța a anunțat și investiții de peste 40 de miliarde de dolari (35 de miliarde de euro) în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani. De asemenea, NATO intenționează să crească de cinci ori numărul operatorilor de drone instruiți până la sfârșitul anului 2027.

Noi inițiative pentru spațiu, rachete și muniție

NATO va lansa o piață dedicată sistemelor anti-dronă pentru accelerarea achizițiilor și pentru a asigura că echipamentele aprobate sunt testate, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru cumpărare.

Programul multinațional Flight Training Europe va fi extins pentru a include instruirea operatorilor de drone. Finlanda, Franța și Suedia se vor alătura inițiativei, alături de cei 17 membri existenți. Separat, Agenția de Aprovizionare și Achiziții a NATO a atribuit un contract de sute de milioane de dolari pentru drone de supraveghere.

Pe segmentul spațial, au fost anunțate patru inițiative distincte. Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda, Suedia și Turcia vor analiza posibilitatea dezvoltării unei constelații comune de sateliți militari pentru îmbunătățirea comunicațiilor, schimbului de informații și urmăririi rachetelor.

Spania s-a alăturat inițiativei NATO de Supraveghere Persistentă din Spațiu (APSS), Canada a devenit al 15-lea membru al inițiativei de lansare spațială STARLIFT, iar Turcia a anunțat planuri pentru dezvoltarea unor noi sateliți de observare a Pământului și comunicații militare.

Lockheed Martin anunță proiecte europene pentru sisteme de rachete

Producătorul american Lockheed Martin a anunțat două inițiative europene privind infrastructura pentru sisteme de rachete.

Prima prevede un memorandum de înțelegere cu Rheinmetall pentru înființarea unui centru european de producție, integrare și distribuție pentru sistemul de rachete tactice ATACMS la Unterlüß, Germania, sub rezerva aprobărilor necesare.

A doua inițiativă implică Statele Unite, Germania, Olanda, Polonia și Suedia, care vor analiza posibilitatea creării unei instalații europene de mentenanță pentru interceptoarele din cadrul Inițiativei de Îmbunătățire a Segmentului de Rachete PAC-3. Lockheed Martin a precizat că această facilitate ar putea îmbunătăți gradul de pregătire al rachetelor și ar reduce timpii de mentenanță pentru operatorii NATO.

Nouă aliați NATO vor colabora și la dezvoltarea unui prototip pentru o muniție generică NATO de 155 mm. Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Norvegia, Slovacia, Suedia și Turcia participă la proiect, cu o valoare totală de 1,6 miliarde de dolari (1,4 miliarde de euro).

În același timp, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Turcia și Regatul Unit au lansat un proiect multinațional destinat dezvoltării unor noi capacități de lovire de precizie la mare adâncime, inclusiv noi lansatoare și rachete.

Mircea Geoană, despre importanța Summitului NATO de la Ankara pentru România

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit despre implicațiile Summitului NATO de la Ankara pentru România și despre rolul pe care țara noastră îl poate avea în noua etapă de transformare a Alianței. Într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, acesta a analizat principalele teme discutate de liderii NATO reuniți în Turcia în perioada 7-8 iulie.

Summitul are loc într-un moment în care Alianța discută despre creșterea responsabilității europene pentru propria securitate, consolidarea capacităților de apărare și dezvoltarea industriei militare. La reuniune participă și președintele României, Nicușor Dan.

Mircea Geoană a declarat că actuala perioadă reprezintă un punct important pentru NATO, deoarece se modifică modul în care sunt privite conflictele și securitatea internațională. Potrivit acestuia, reuniunea de la Ankara face parte dintr-un proces amplu de reorganizare a relației dintre Statele Unite și Europa.

Geoană: Alianța trebuie să găsească un nou echilibru între SUA și Europa

„Acest summit face parte dintr-un proces care nu va fi ușor, de reașezare a alianței dintre SUA și Europa. Este o renegociere. Alianța are nevoie să se reechilibreze”, a declarat Mircea Geoană la Antena 3.

Fostul oficial NATO a precizat că, deși există uneori declarații controversate între aliați, direcția generală este legată de găsirea unui nou echilibru în interiorul Alianței.

„Vedem uneori declarații controversate, dar, pe fond, acesta este mesajul meu. Și aici, la Ankara, poate și viitorul președinte american, vom continua să echilibrăm această alianță. Nu poți să ceri la nesfârșit Americii totul”, a puncatat Geoană.

Acesta a subliniat că Summitul de la Ankara este relevant și pentru România, prin poziția sa geografică și importanța strategică a regiunii Mării Negre.

„Summitul de la Ankara va fi summitul în care și geografia noastră, Marea Neagră, flancul estic, vor fi puse din nou în centrul discuțiilor și cred că președintele și delegația României vor obține maximum din acest summit”, a subliniat Mircea Geoană.

Noile tehnologii schimbă modul de abordare a apărării

Fostul secretar general adjunct al NATO a vorbit și despre impactul noilor tehnologii militare asupra strategiilor de apărare ale Alianței. El a arătat că evoluțiile observate în conflictele recente au modificat perspectiva asupra sistemelor de protecție existente.

„Se schimbă caracterul războiului și definiția păcii. Ceea ce credeam până acum, că sistemele Patriot ne rezolvă problema, vedem acum tehnologii noi, testate și de Rusia, și de Ucraina, care ne arată că problema apărării NATO devine mai complicată”, a explicat Geoană.

Potrivit acestuia, amenințările actuale sunt diverse și includ drone, sisteme de rachete și atacuri asupra infrastructurilor critice.

„Trebuie să fim realiști că spectrul de amenințări din partea Rusiei este extrem de vast, de la drone la sisteme de rachete și atacuri asupra infrastructurilor critice”, a spus fostul oficial NATO.

El a menționat și importanța strategică a zonei Mării Negre și a Dobrogei, unde se află obiective precum Neptun Deep, centrala de la Cernavodă și infrastructuri de date.

România trebuie să țină pasul cu schimbările din domeniul apărării

Mircea Geoană a atras atenția asupra lecțiilor rezultate din conflictele recente, afirmând că acestea trebuie integrate mai rapid în planurile de securitate. „Lecțiile învățate din războiul din Ucraina și din Iran încă nu au ajuns la nivelul decidenților, iar cu cât învățăm mai repede, cu atât mai bine”, a declarat acesta.

El a precizat că strategiile de apărare trebuie adaptate noilor realități tehnologice și că reacția statelor trebuie să fie mai rapidă.

„Această regândire a planurilor trebuie să răspundă acestor realități. Răspunsul pentru noi este că avem nevoie să luăm măsuri mult mai repede”, a mai spus Geoană.

Fostul secretar general adjunct al NATO a avertizat că o concentrare exclusivă pe anumite tipuri de tehnologii de apărare poate crea vulnerabilități în fața unor noi metode de atac. „Dacă dezvoltăm acum exclusiv sisteme anti-drone, riscăm ca data viitoare Rusia să știe și să vină pe o altă componentă”, a concluzionat Mircea Geoană.