Vești proaste pentru români. Adrian Negrescu spune ce se va întâmpla cu prețurile în lunile următoare: Să nu ne îmbătăm cu apă rece

Noile date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind inflația din luna iunie aduc un semnal moderat de optimism, însă nu schimbă imaginea de ansamblu a economiei. Economistul Adrian Negrescu consideră că încetinirea ritmului de creștere a prețurilor reprezintă doar primul pas spre stabilizare, avertizând că serviciile, energia și evoluția pieței petroliere continuă să mențină presiuni importante asupra economiei și asupra bugetelor populației.

Adrian Negrescu: inflația încetinește, dar presiunile din economie rămân ridicate

După publicarea datelor INS, care arată că rata anuală a inflației s-a redus ușor în luna iunie, economistul Adrian Negrescu apreciază că există motive de optimism, însă acestea trebuie privite cu prudență.

Potrivit acestuia, economia începe să dea primele semne de adaptare după șocurile provocate de creșterea costurilor din ultimii ani, însă România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană.

„Scăderea ușoară a inflației, din iunie, oferă o rază de speranță, dar presiunile pe servicii și energie arată că lupta cu inflația este departe de a fi câștigată.

Inflația rămâne peste media europeană și afectează în continuare puterea de cumpărare a românilor și competivitatea firmelor românești.

Vestea bună este că economia începe să se adapteze, să se autoregleze, iar tendința este una pozitivă. Luna iunie ar putea fi primul pas spre o scădere treptată a inflației, din lunile următoare, până spre 6% la finele anului.”

În opinia economistului, dacă tendințele actuale se vor menține, ritmul anual al inflației ar putea continua să scadă în a doua parte a anului, însă acest lucru nu înseamnă că românii vor plăti mai puțin pentru bunurile și serviciile de zi cu zi.

Serviciile continuă să tragă inflația în sus

Analizând structura inflației, Adrian Negrescu atrage atenția că serviciile au devenit principalul motor al scumpirilor.

Potrivit datelor INS, această categorie a înregistrat cea mai mare creștere anuală, depășind atât mărfurile alimentare, cât și pe cele nealimentare.

„Datele statistice anunțate dimineață de INS confirmă, pe de altă parte, că serviciile sunt, în prezent, cel mai puternic afectate de scumpiri, înregistrând cele mai mari creșteri: 13,67% anual.

Serviciile au fost dominate de chirii (+43,29%), apă-canal-salubritate (+16,10%), reparații auto (+14,58%) și asistență medicală (+12,69%). Singura scădere notabilă a venit la serviciile aeriene (-7,31%).”

În același timp, mărfurile nealimentare au consemnat o creștere anuală de 12,29%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 5,75%, ceea ce arată că presiunile inflaționiste continuă să fie resimțite în aproape toate sectoarele economiei.

Cafeaua, ouăle și laptele, printre produsele cu cele mai mari scumpiri

Economistul evidențiază că și în sectorul alimentar există produse care continuă să înregistreze majorări importante de preț.

„La alimente, cafeaua a rămas în fruntea scumpirilor, cu o creștere de 19,9%. Ouăle au urcat cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar carnea de vită cu 11,95%. Pâinea s-a majorat cu 8,19%, iar berea cu 8,18%. Pe partea opusă, unele produse s-au ieftinit: cartofii cu 14,47%, fructele proaspete cu 9,48%, iar făina cu 4,20%.”

În opinia lui Adrian Negrescu, evoluția prețurilor demonstrează că plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază nu și-a atins obiectivele economice.

„Evoluția prețurilor la alimente confirmă, dacă mai era nevoie, că plafonarea adaosului la produsele alimentare de bază e doar o decizie de imagine, fără efecte economice reale pentru populație.

Alimentele de bază au continuat să se scumpească cu un ritm mai temperat dat însă nu de măsurile administrative ci de deciziile luate de magazine și de obiceiurile de consum ale populației, influențate de scăderea puterii de cumpărare.”

Energia rămâne principalul factor care alimentează scumpirile

Negrescu subliniază că eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie continuă să influențeze puternic evoluția inflației.

„La mărfurile nealimentare, energia electrică a explodat cu 59,97%, după eliminarea schemei de plafonare. Benzină s-a scumpit cu 22,74%, motorina cu 28,16%, iar energia termică cu 10,70%. Tutunul și țigările au crescut cu 6,81%.”

Potrivit economistului, aceste evoluții confirmă estimările prezentate recent de Banca Națională a României privind încetinirea graduală a inflației.

„În esență, datele INS vin să confirme estimările BNR care anunța, pe 8 iulie, că „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială (..) pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”.”

„Prețurile nu vor scădea în România”

Chiar dacă inflația ar urma să continue să încetinească în lunile următoare, economistul avertizează că acest lucru nu trebuie confundat cu o reducere a prețurilor.

În realitate, spune Adrian Negrescu, bunurile și serviciile vor continua să se scumpească, însă într-un ritm mai redus decât cel înregistrat în ultimii ani.

„Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Asta nu va însemna că prețurile vor scădea în România. Dimpotrivă, vor crește însă cu o rată mai mică decât ce am văzut până acum.

Asta mai cu seamă că, din august, vor începe să fie scoase din calculul inflației creșterea spectaculoasă a prețului la energie din 2025 alături de majorarea TVA și accizelor.”

Petrolul și politica fiscală pot schimba prognozele

În final, Adrian Negrescu atrage atenția că scenariul unei reduceri graduale a inflației depinde de o serie de factori externi și interni care pot modifica evoluția economiei.

„Există, bineînțeles, și riscuri inflaționiste care pot să apară și să dea peste cap toate prognozele. Primul și cel mai important este legat de evoluția prețului petrolului, mai ales în contextul reizbucnirii războiului din Iran. În al doilea rând rămâne sub semnul incertitudinii politica fiscală a statului român.”

Potrivit economistului, evoluția conflictelor internaționale, volatilitatea piețelor energetice și deciziile fiscale ale autorităților vor avea un rol esențial în stabilirea ritmului în care inflația va continua să scadă în perioada următoare.