Parlamentul schimbă Constituția în Ungaria. Președintele riscă să fie demis chiar luni

Ungaria se află în fața unui moment politic cu implicații majore, după ce Parlamentul urmează să voteze un amendament constituțional care poate pune capăt mandatului președintelui Tamás Sulyok. Votul este programat pentru luni seară și face parte din reforma constituțională promisă de premierul Péter Magyar după victoria electorală din aprilie. Modificările propuse vizează nu doar șeful statului, ci și sistemul judiciar, Parlamentul și mecanismele anticorupție.

Ungaria modifică Constituția pentru a înlătura președintele și pentru a reduce influența fostului regim

Ungaria intră într-o nouă etapă a reformei constituționale inițiate de guvernul condus de Péter Magyar, care încearcă să desființeze structurile instituționale create în perioada celor 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la conducerea țării.

Parlamentul ungar este convocat luni pentru a vota un amendament constituțional care ar pune capăt mandatului președintelui Tamás Sulyok. Premierul Péter Magyar a promis încă din campania electorală că va demonta „cărămidă cu cărămidă” sistemul construit în timpul administrației precedente și susține că actualul șef al statului reprezintă una dintre principalele pârghii prin care fostul regim încearcă să-și păstreze influența.

Prim-ministrul i-a solicitat în repetate rânduri lui Sulyok să demisioneze, argumentând că acesta nu și-a îndeplinit rolul constituțional de garant al echilibrului instituțional și că a tolerat discursurile divizive și atacurile la adresa statului de drept promovate în perioada guvernării lui Viktor Orbán.

Ajuns la putere în urma unei victorii categorice obținute în aprilie, Péter Magyar și-a construit campania în jurul promisiunii unei „schimbări de regim”. El i-a descris pe Tamás Sulyok și pe alți înalți demnitari drept „marionetele” fostului lider naționalist și consideră că schimbarea lor este necesară pentru reconstruirea instituțiilor statului.

Reforma vine în contextul în care noul executiv încearcă să reducă concentrarea puterii caracteristică modelului de guvernare promovat de Viktor Orbán, model pe care fostul premier l-a definit drept unul „iliberal”. Deși administrația sa a fost apreciată de președintele american Donald Trump, aceasta a fost criticată în numeroase rapoarte internaționale pentru probleme legate de corupție și de funcționarea statului de drept.

Partidul Fidesz, formațiunea condusă de Viktor Orbán, a organizat săptămâna trecută un protest împotriva amendamentului constituțional, calificând reforma propusă de guvern drept „autocratică”, o acuzație care, în trecut, a fost formulată frecvent chiar la adresa fostului executiv.

Organizațiile pentru drepturile omului și juriștii sunt împărțiți asupra reformei constituționale

Proiectul de modificare a Constituției a generat reacții diferite atât în rândul organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, cât și în mediul juridic din Ungaria, informează Euronews.

Amnesty International consideră că Tamás Sulyok trebuie să beneficieze de toate garanțiile unui proces echitabil înainte de înlăturarea sa din funcție.

„Sulyok are dreptul la un proces echitabil”, a transmis Amnesty International.

La rândul său, Human Rights Watch avertizează că modalitatea în care este promovat amendamentul constituțional ridică semne de întrebare.

„Aceste modificări amintesc de epoca Fidesz”, a transmis organizația.

O poziție diferită a fost exprimată de juristul András Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei, care consideră că măsura poate fi justificată în actualul context constituțional.

„Într-o țară guvernată de statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi folosite, dar Ungaria a devenit un stat capturat sub Orbán”, a spus Baka, al cărui mandat a fost scurtat în 2011 printr-un act legislativ similar, după ce și-a exprimat îngrijorarea cu privire la reformele judiciare ale Fidesz.

Acesta a explicat și motivul pentru care apreciază că actualele schimbări sunt necesare.

„Funcționarii statului, precum președintele, au fost numiți nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar și după o înfrângere electorală”, a declarat el pentru agenția AFP.

Având o majoritate parlamentară de două treimi prin partidul Tisza, premierul Péter Magyar nu are nevoie de voturile opoziției pentru adoptarea amendamentului constituțional. Votul este programat luni, la ora 18:15, ora locală, dacă programul ședinței nu va suferi modificări.

Sondajele arată că majoritatea alegătorilor susțin plecarea lui Tamás Sulyok

Președintele Tamás Sulyok a respins toate solicitările privind demisia sa și susține că inițiativa guvernului nu are fundament constituțional.

Șeful statului afirmă că nu există niciun motiv pentru care să renunțe la mandat și consideră că solicitările formulate de partidul Tisza sunt „de neînțeles” și contravin Constituției.

Sulyok susține, de asemenea, că amendamentul propus „încalcă principiile statului de drept, democrației și separării puterilor în stat”.

Premierul Péter Magyar a anunțat că, în cazul în care amendamentul va fi adoptat, iar președintele va refuza să îl promulge, partidul Tisza va iniția procedura de suspendare a acestuia în Parlament.

Deși funcția prezidențială are atribuții în principal ceremoniale, șeful statului poate retrimite legile Parlamentului sau le poate sesiza Curții Constituționale pentru control de constituționalitate. În schimb, Constituția nu îi permite să blocheze un amendament constituțional adoptat de Parlament.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de Centrul de Cercetare 21, 67% dintre alegătorii ungari consideră că Tamás Sulyok ar trebui să părăsească funcția.

Fost președinte al Curții Constituționale, Sulyok nu era o figură publică foarte cunoscută în momentul în care Parlamentul l-a ales, în 2024, pentru un mandat de cinci ani. El a preluat funcția după demisia lui Katalin Novák, aliată a lui Viktor Orbán și prima femeie președinte din istoria Ungariei, care a renunțat la mandat în urma scandalului provocat de grațierea unui condamnat într-un dosar de abuz asupra unui copil.

Pe lângă înlăturarea președintelui, amendamentul constituțional introduce și alte schimbări importante. Printre acestea se numără limitarea la maximum 12 ani sau trei mandate pentru parlamentari, măsură care ar împiedica mai mulți lideri ai opoziției să candideze din nou în 2030.

Proiectul mai prevede restabilirea competenței Curții Constituționale de a analiza legile bugetare și reintroducerea limitei obligatorii de pensionare la 70 de ani pentru judecătorii instanței constituționale, anulând modificarea adoptată în 2013 în perioada guvernării Orbán.

Dacă amendamentul va intra în vigoare, patru dintre cei 15 judecători ai Curții Constituționale care au depășit vârsta de 70 de ani vor fi obligați să își înceteze mandatul, inclusiv președintele instanței, Péter Polt, considerat un apropiat al fostului premier Viktor Orbán.

Totodată, reforma constituțională prevede înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor, instituție care va primi competențe extinse în investigarea și recuperarea bunurilor provenite din fapte de corupție, un fenomen despre care numeroase organisme internaționale de monitorizare au afirmat că a fost unul dintre principalele probleme ale administrației precedente.