România pierde anual între 80.000 și 100.000 de locuitori din cauza sporului natural negativ. Țara nu are un sistem eficient de integrare a imigranților

România continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat, alimentat de sporul natural negativ, emigrație și dificultățile de integrare a imigranților. Specialiști în demografie, statistică și sociologie avertizează că fenomenul nu are soluții rapide și cer politici publice coerente, cu efecte pe termen lung.

România pierde anual între 80.000 și 100.000 de locuitori din cauza sporului natural negativ

Demograful Vasile Ghețău a declarat, în cadrul evenimentului „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”, că nu vede soluții pentru stoparea declinului demografic al României, care se ridică anual la aproximativ 80.000–100.000 de persoane.

Potrivit lui, declinul este determinat de scăderea naturală a populației, în condițiile în care numărul deceselor se menține, de mai mulți ani, la aproape un sfert de milion anual și nu există perspective de reducere a mortalității. În același timp, numărul nașterilor se situează în jurul valorii de 150.000 pe an, fără semne de redresare.

Ghețău a subliniat că, în aceste condiții, România va continua să înregistreze o scădere naturală a populației de aproape 100.000 de persoane în fiecare an.

„Nu văd soluții la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 și 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, și care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuți este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000”, a declarat Ghețău.

Pe termen mediu, România poate spera cel mult la stabilizarea sporului natural negativ

La rândul său, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a declarat că, pe termen mediu, România nu se poate aștepta decât, cel mult, la o stabilizare a sporului natural negativ.

De altfel, profesorul Dumitru Sandu a afirmat că nu există o soluție miraculoasă pentru reducerea declinului demografic, subliniind că România nu este un caz singular în Europa. El a oferit drept exemple Portugalia, Spania și Irlanda, țări care au reușit să depășească perioade de declin demografic.

În opinia sa, una dintre măsurile necesare este utilizarea fondurilor europene pentru a încuraja revenirea românilor din străinătate, prin crearea de locuri de muncă și alte oportunități. Totodată, profesorul a susținut că este nevoie de date statistice mai detaliate privind persoanele care revin în țară, pentru o mai bună fundamentare a politicilor publice.

Sandu a adăugat că o reformă profundă a sistemului de justiție este esențială, deoarece mulți români ezită să se întoarcă în țară din cauza incertitudinilor legate de viitorul copiilor lor și de funcționarea instituțiilor statului.

„Soluție- miracol nu există pentru reducerea declinului demografic, dar România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Ca atare, avem nevoie de: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în țară a oamenilor, cu locuri de muncă și așa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată- am nevoie să știu câți dintre cei care se întorc sunt români din Afganistan și așa mai departe. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiției. Foarte mulți oameni nu se întorc în țară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o țară care este bolnavă”, a punctat Sandu.

România nu are un sistem eficient de integrare a imigranților, iar măsurile recomandate încă din 2009 au rămas neaplicate

Referitor la capacitatea României de a reține și integra imigranții, sociologul Gelu Duminică a atras atenția că statul întâmpină dificultăți inclusiv în ceea ce privește integrarea minorităților istorice, cu atât mai mult a noilor comunități de imigranți.

Acesta a explicat că este necesară o reformă a sistemului de integrare și a oferit ca exemplu predarea limbii române ca a doua limbă. În opinia sa, copiii proveniți din familii de imigranți sunt integrați în sistemul de învățământ fără a beneficia de sprijin pentru învățarea limbii române, fiind puși în situația de a atinge același nivel de competență lingvistică precum copiii vorbitori nativi.

Duminică a amintit că, în 2009, Administrația Prezidențială a elaborat un raport privind riscurile demografice și sociale, din comisia de specialitate făcând parte și profesorii Ghețău și Sandu, alături de el. Potrivit sociologului, multe dintre riscurile identificate atunci s-au materializat între timp, însă măsurile recomandate în raport au rămas, în mare parte, neimplementate.

Duminică a adăugat că, dacă autoritățile ar fi adoptat măsuri de pregătire încă din 2010 sau 2011, efectele acestora ar fi fost vizibile în prezent, subliniind că politicile demografice au nevoie de timp pentru a produce rezultate.

„Noi avem probleme cu minoritățile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minoritățile noi. De asta cred că e nevoie să reașezăm sistemul și vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbește acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădinița română și trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziționeze comunicarea în limba țării unde se stabilește. În anul 2009 administrația prezidențială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice și sociale. Cei trei, adică profesorul Ghețău, profesorul Sandu și subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acțiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă așteptate”, a adăugat Duminică.