Justiția din România ar putea folosi inteligența artificială. Cum ar putea fi AI-ul de ajutor, potrivit ÎCCJ și Administrației Prezidențiale

Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, împreună cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au lansat Grupul de dialog Just.AI Forum, cu scopul analizării impactului inteligenței artificiale în faza de urmărire penală. Inițiativa urmărește modernizarea sistemului judiciar românesc prin cooperare interinstituțională, eficientizare administrativă și respectarea drepturilor fundamentale, în contextul transformărilor tehnologice și al nevoii de digitalizare coordonată.

Administrația Prezidențială și PÎCCJ lansează Grupul de dialog Just.AI Forum pentru analiza impactului inteligenței artificiale în urmărirea penală

Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, împreună cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), anunță lansarea oficială a activității Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar din România.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a găzduit joi, 21 mai 2026, prima ședință de lucru a acestui grup, moment care marchează debutul efectiv al activităților din cadrul forumului. Tema centrală a întâlnirii inaugurale a vizat analiza impactului pe care tehnologiile bazate pe inteligență artificială îl pot avea în etapa de urmărire penală.

La discuții au participat reprezentanți și specialiști din cadrul Administrației Prezidențiale, ai Direcției Naționale Anticorupție, ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ai Inspectoratului General al Poliției Române, ai Direcției Generale Anticorupție și ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, subliniindu-se caracterul interinstituțional al demersului și necesitatea unei abordări coordonate.

Inițiativa strategică aparține Președintelui României, Nicușor Dan, și a fost primită cu deschidere de conducerea Ministerului Public, precum și de toți participanții la reuniune, fiind apreciată ca un pas important în direcția modernizării sistemului judiciar.

În cadrul dezbaterilor a fost evidențiată importanța cooperării între instituții pentru identificarea și implementarea unor soluții bazate pe inteligență artificială care să eficientizeze activitatea judiciară, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și cu obiectivul creșterii calității actului de justiție. Totodată, reprezentanții Administrației Prezidențiale au subliniat dificultățile structurale existente în prezent, precum volumul ridicat de muncă și deficitul de personal din unele structuri.

Participanții au arătat că adaptarea la evoluțiile tehnologice este esențială, în condițiile în care lipsa unei strategii naționale coerente ar putea conduce la apariția unui decalaj semnificativ între nivelul de digitalizare din sectorul privat și cel din domeniul anchetelor penale, ceea ce ar putea îngreuna gestionarea fenomenului infracțional contemporan.

În acest context, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și structurile sale specializate – Direcția Națională Anticorupție Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DIICOT – împreună cu structurile operative ale Inspectoratului General al Poliției Române Inspectoratul General al Poliției Române, Direcției Generale Anticorupție Direcția Generală Anticorupție și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, și-au exprimat interesul ferm pentru adoptarea unor soluții informatice menite să sprijine activitatea de urmărire penală.

Printre temele abordate s-au numărat automatizarea activităților repetitive, analiza documentelor, managementul probelor și transcrierea automată a declarațiilor, fiind apreciat faptul că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în aceste domenii, inclusiv în structurile de suport, poate contribui semnificativ la reducerea duratei de soluționare a dosarelor și la creșterea eficienței utilizării resurselor umane.

Principii cardinale: eficientizare, securitate, confidențialitate și independența deciziei

Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă ÎCCJ subliniază că deschiderea către inovație, inclusiv prin implementarea unor soluții software bazate pe inteligență artificială destinate eficientizării activității de urmărire penală, trebuie însoțită în mod necesar de o utilizare responsabilă a acestora. Aceasta presupune respectarea strictă a standardelor naționale și europene aplicabile în materia protecției drepturilor și libertăților fundamentale.

În faza de urmărire penală, toate instrumentele de inteligență artificială avute în vedere vor fi supuse unor cerințe riguroase de securitate, control și auditare. S-a convenit ca viitoarele soluții tehnice să fie interoperabile și unitare la nivelul tuturor structurilor implicate în activitatea de urmărire penală, pentru a asigura coerență și eficiență în utilizare.

În cadrul discuțiilor au fost abordate riscuri relevante asociate utilizării acestor tehnologii, precum dependența cognitivă, securitatea și protecția datelor, precum și necesitatea unor mecanisme clare de auditare a sistemelor de inteligență artificială. Totodată, a fost evidențiată importanța conformării cu prevederile Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act – Regulamentul UE nr. 2024/1689).

Partenerii instituționali au reafirmat, de asemenea, un principiu esențial, și anume că inteligența artificială va avea exclusiv rol de instrument de sprijin tehnic. Decizia judiciară finală în etapa urmăririi penale va rămâne, în toate situațiile, în competența procurorului, fără a fi delegată sau substituită de sisteme automatizate.

În cadrul acestui forum, Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, va avea un rol de observator și sprijin, contribuind la facilitarea dialogului interinstituțional și acționând ca o voce de legătură între sistemul judiciar și provocările cu care acesta se confruntă în procesul de modernizare.

Calendarul acțiunilor viitoare

O primă măsură adoptată de participanți constă în lansarea unui mecanism comun de consultare, prin elaborarea unui chestionar care va fi distribuit tuturor instituțiilor implicate, cu scopul de a identifica în mod precis nevoile beneficiarilor finali ai sistemului judiciar.

Datele colectate vor fi centralizate la nivelul fiecărei instituții participante, urmând ca ulterior să fie reunite într-un cadru digital comun. Pe baza acestor informații, va fi elaborat un raport de diagnostic, care urmează să fie finalizat într-un termen de cinci luni.

Activitatea grupului va continua la data de 4 iunie 2026, printr-o nouă ședință de lucru prezidată de Direcția Națională Anticorupție. Întâlnirea va avea ca obiect principal analiza stadiului de implementare a sistemului ECRIS V, în vederea asigurării unei corelări eficiente a soluțiilor tehnologice și a evitării suprapunerilor în dezvoltarea de sisteme informatice.

În cadrul acestei reuniuni urmează, de asemenea, să fie aprobat formularul comun de consultare, calendarul aferent procesului de consultare și să fie demarată efectiv procedura de consultare interinstituțională.

Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, împreună cu Parchetul de pe lângă ÎCCJ, își exprimă convingerea că procesul de transformare digitală a sistemului judiciar, înțeles ca serviciu public, va aduce beneficii semnificative întregii societăți, contribuind la creșterea celerității și a calității actului de justiție, fără a afecta în niciun fel independența magistratului procuror.