ÎCCJ atacă la CCR modificările aduse Codului de procedură penală. Judecătorii avertizează că sunt afectate drepturile procesuale ale părților

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituţională a României în legătură cu legea care modifică şi completează Codul de procedură penală, respectiv PL-x nr. 228/2026, înainte de promulgare. Judecătorii susţin că noile prevederi afectează coerenţa procedurii penale, drepturile procesuale ale părţilor şi categoriile vulnerabile, în timp ce unele dispoziţii contrazic jurisprudenţa CCR.

Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, Secţiile Unite au decis sesizarea Curţii Constituţionale cu participarea a 96 de judecători. Instanţa supremă consideră că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituţionale deoarece încalcă principiile legalităţii şi clarităţii legii, egalităţii în drepturi, respectării dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil şi înfăptuirii justiţiei într-un stat de drept.

ÎCCJ contestă legea care modifică procedura penală

Judecătorii au explicat că unul dintre principalele puncte problematice vizează reunirea şi disjungerea cauzelor în camera preliminară. Potrivit ÎCCJ, legea introduce posibilitatea reunirii sau separării cauzelor în această etapă procesuală fără a exista o corelare cu regulile deja existente. Astfel, judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deşi atribuţiile sale sunt limitate la verificarea legalităţii urmăririi penale.

„Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susţine că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt neconstituţionale pentru că afectează coerenţa procedurii penale şi drepturile procesuale ale părţilor. Viciile de neconstituţionalitate se referă la nesocotirea principiilor constituţionale ale legalităţii şi clarităţii legii, egalităţii în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil şi înfăptuirii justiţiei într-un stat de drept”, a transmis ICCJ într-un comunicat.

Instanţa supremă avertizează că noile dispoziţii pot genera blocaje practice privind stabilirea parchetului la care se restituie cauza, modalitatea de separare a dosarelor reunite şi evitarea unor soluţii contradictorii.

„Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deşi rolul lui se rezumă la verificarea legalităţii urmăririi penale”, subliniază judecătorii.

Un alt aspect contestat priveşte eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară. Noua regulă stabileşte că după primul termen părţile trebuie să urmărească singure parcursul dosarului. ÎCCJ consideră însă că norma este vagă şi neclară şi că afectează dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, întrucât părţile nu mai sunt citate şi pot să nu afle termenele stabilite ulterior.

„Noua regulă spune că după primul termen părţile trebuie singure «să urmărească parcursul dosarului». Norma este vagă şi neclară. Se afectează dreptul la apărare şi procesul echitabil, deoarece părţile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare”, arată magistraţii.

Magistraţii susţin că sunt dezavantajate în special persoanele vulnerabile

Magistraţii susţin că sunt dezavantajate în special persoanele vulnerabile, precum deţinuţii, vârstnicii, victimele sau persoanele fără acces la internet ori fără cunoştinţe digitale necesare utilizării platformelor electronice.

De asemenea, ÎCCJ critică introducerea autorităţii de lucru judecat în camera preliminară. Potrivit judecătorilor, legea transformă în definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor, ceea ce contrazice jurisprudenţa CCR care permite verificarea legalităţii probelor şi în faza de judecată.

Instanţa supremă avertizează că, în aceste condiţii, instanţa de fond ar putea fi împiedicată să mai analizeze probe obţinute nelegal sau neloial. În opinia magistraţilor, această situaţie limitează dreptul la apărare şi rolul instanţei în înfăptuirea justiţiei.

Judecătorii mai precizează că verificarea constituţionalităţii legii este necesară pentru a evita apariţia unor decizii ulterioare care să constate neconstituţionalitatea unor prevederi după aplicarea acestora în procedurile judiciare, situaţie care ar putea avea efecte negative asupra instanţelor şi asupra soluţionării cauzelor.