Senatul va sesiza CCR în privinţa Ordonanţei SAFE. Daniel Zamfir (PSD): Intră în sfera penală!

Senatul României a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) deoarece există un posibil conflict între Guvern și Parlament privind Ordonanța SAFE. Decizia vine după acuzații de modificări făcute de Guvern și după contestări privind legalitatea procedurii de adoptare a ordonanței.

Senatul va sesiza CCR în privinţa Ordonanţei SAFE

Senatorul PSD Daniel Zamfir a spus joi, 14 mai 2026, că Biroul permanent al Senatului a decis ca Senatul să sesizeze CCR din cauza unui posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament legat de Ordonanța SAFE. El a susținut că Ilie Bolojan și miniștrii au modificat ordonanța într-un mod care o face vulnerabilă.

Zamfir a explicat că ordonanța aprobată inițial în Guvern avea doar două puncte legate de SAFE. El a afirmat că, ulterior, au mai fost adăugate încă 12 puncte, inclusiv facilități pentru anumite industrii. Senatorul PSD a spus că, în opinia sa, ordonanța este neconstituțională și că a fost adoptată în grabă, după ce Guvernul fusese deja demis. Social-democratul a declarat că adăugarea celor 12 puncte ar putea intra chiar în zona penală.

„Biroul permanent al Senatului a decis în majoritate ca Senatul să sesizeze Curtea Constituţională pentru un conflict constituţional între Guvern şi Parlament, dar dincolo de asta rămâne acea ordonanţă de urgenţă din punctul nostru de vedere neconstituţională şi nu numai, ci o ordonanţă dată pe picior, (…) intrată în vigoare, practic, după ce acest Guvern a fost demis. De ce primul ministru Bolojan şi cu membrii cabinetului au decis să o vulnerabilizeze, practic, adăugând încă 12 puncte printre altele, facilităţi cu privire la anumite industrii, asta iarăşi din punctul meu de vedere intră în sfera penală”, a menţionat Zamfir.

Fostul judecător al CSM Cristian Dănileț contestă legalitatea sesizării

Renate Weber ocupă funcția de Avocat al Poporului ca interimar de peste doi ani. Ea a fost reconfirmată la conducerea instituției în martie 2026, după ce PSD și AUR au colaborat în Parlament pentru a amâna numirea unei alte persoane în funcție.

Fostul judecător al CSM Cristian Dănileț avertizează că sesizarea trimisă la CCR împotriva OUG 38/2026 nu ar fi valabilă. El susține că documentul a fost semnat de o persoană care nu mai are dreptul legal să ocupe funcția de Avocat al Poporului, deoarece a depășit perioada maximă permisă de Constituție.

Dănileț a explicat pe Facebook că legea fundamentală prevede un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În opinia sa, actualul Avocat al Poporului a avut deja două mandate complete, dar a rămas în funcție pentru că Parlamentul nu a numit încă un înlocuitor. El a spus că există o lege care permite continuarea mandatului până când noul Avocat al Poporului depune jurământul, însă consideră că această prevedere nu poate fi mai importantă decât Constituția. Potrivit lui, limita de mandate există tocmai pentru a evita ca o funcție importantă să fie ocupată la nesfârșit din cauza lipsei de acțiune a politicienilor.

Fostul judecător al CSM a afirmat că, în acest caz, nu mai este vorba despre asigurarea continuității instituției, ci despre ignorarea sau chiar încălcarea Constituției. El a subliniat că într-un stat de drept legea nu poate fi deasupra Constituției și că lipsa de reacție a Parlamentului nu poate prelungi indirect durata unui mandat.

Dănileț a precizat că nu critică persoana care ocupă funcția, ci discută despre respectarea principiilor constituționale. El a adăugat că, dacă ar fi fost judecător la CCR, ar fi respins sesizarea ca inadmisibilă, pentru a obliga Parlamentul să își îndeplinească responsabilitatea de a numi un nou Avocat al Poporului.

„Sesizarea CCR semnată de Avocatul Poporului cu privire la OUG 38/2026 nu este valabilă. Pentru că a semnat-o o persoană care nu mai este Avocatul Poporului, depășind durata maximă a mandatului prevăzută în legea fundamentală.

Constituția spune clar: mandatul durează 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Actualul Avocat al Poporului a avut deja două mandate complete. Totuși, continuă să rămână în funcție pentru că Parlamentul nu a numit încă un succesor. Această posibilitate e prevăzută in Constituție doar pentru Președintele statului (art. 83 alin 2) și membrii Guvernului (art. 110 alin. 4).

E adevarat, Legea 35/1997 spune că mandatul continuă până când noul Avocat al Poporului depune jurământul. Dar Constituția e deasupra legii. Or, Constituția limitează mandatul tocmai pentru ca nicio funcție importantă din stat să nu devină permanentă prin pasivitatea politicienilor. Altfel, orice majoritate parlamentară ar putea ocoli Constituția foarte simplu: nu mai numește succesorul și lasă aceeași persoană în funcție la nesfârșit.

In cazul de față nu mai este vorba de continuitate instituțională, ci ignorarea, dacă nu chiar încalcarea voită, a Constituției.

Într-un stat de drept legea nu poate bate Constituția, temporarul nu poate deveni permanent, iar inacțiunea Parlamentului nu poate modifica indirect durata unui mandat constituțional.

Nu discut aici persoana care ocupă funcția, ci discut principiul.

Așadar, dacă aș fi membru CCR, aș respinge sesizarea ca inadmisibilă. Pentru că CCR e gardianul Constituției și această respingere ar fi singura formă de „presiune” asupra Parlamentului să își îndeplinească obligațiile”, este mesajul lui Dănileț.

Biroul permanent al Senatului îl mandatează pe Mircea Abrudean să sesizeze CCR privind OUG 38/2026

Biroul permanent al Senatului l-a mandatat pe președintele Senatului, Mircea Abrudean, să sesizeze CCR în legătură cu un posibil conflict constituțional între Parlament și Guvern privind modul în care a fost adoptată OUG 38/2026, ordonanță care include și Programul SAFE pentru dotarea armatei.

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a transmis că există indicii de conflict constituțional între Parlament și Guvern în acest caz, iar Biroul permanent a fost de acord cu această opinie. OUG 38/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură și rămăsese doar ca guvern interimar.

Renate Weber a atacat ordonanța la CCR. PSD a cerut analizarea situației în Comisia de Constituționalitate a Senatului.

Mircea Abrudean a declarat că nu vede nicio problemă procedurală în adoptarea ordonanței. Abrudean a spus că analiza Comisiei Juridice și de Constituționalitate indică doar posibile probleme de neconstituționalitate și că a cerut și puncte de vedere din partea specialiștilor Senatului. El a explicat că, din experiența sa de fost secretar general al Guvernului, procedura a fost respectată corect. El a afirmat că ordonanța a fost adoptată legal pe 4 mai, înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis, iar modificările făcute în timpul ședinței sunt ceva obișnuit. Potrivit lui, noul aviz al Consiliului Legislativ a fost primit cât timp Guvernul încă era în funcție, iar pe 8 mai ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi doar pentru a se lua act de acel aviz. Din acest motiv, el consideră că nu a existat nicio încălcare a procedurilor.

„Ordonanța a fost adoptată în termen, adică în 4 mai, ulterior fiind nişte modificări în cadrul şedinţei de Guvern, lucru care se întâmplă frecvent. A fost necesar un nou aviz al Consiliului Legislativ, care a venit iarăși în termenul în care Guvernul era încă în funcție, nu era demis în 5 mai. Ulterior, a fost repus în ședința din 8 mai pentru a lua act de acel aviz, deci n-a fost nicio încălcare de niciun fel”, a afirmat Abrudean.