Legea salarizării intră într-un blocaj juridic. Tudorel Toader și Daniel Fenechiu se contrazic asupra soluției

Legea salarizării se află în centrul unei controverse juridice, după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura privind proiectul de act normativ, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Decizia instanței a generat interpretări diferite privind viitorul proiectului și posibilitatea continuării procedurii legislative. Marți, fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader și liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, au prezentat poziții diametral opuse cu privire la soluțiile legale.

Legea salarizării riscă să nu poată produce efecte juridice, susține Tudorel Toader

Legea salarizării ar putea să nu ajungă niciodată să producă efecte juridice, în opinia fostului judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader, care consideră că problemele de procedură sunt mult mai ample decât cele analizate de Curtea de Apel București.

„Cred că acest proiect de lege nu va fi finalizat, nu va deveni lege cu efecte juridice. Pentru că instanța de drept comun de astăzi s-a pronunțat cu privire la cele sesizate de către Sanitas, lipsa dialogului social, lipsa consultărilor. Soluția executorie a suspendat proiectul de lege.

Pe un alt plan, dacă legea va fi adoptată, criticată la CCR, Curtea va exemina constituționalitatea legii, probabil în controlul apriori, înainte de a fi promulgată, de a intra în vigoare. Curtea va constata faptul că proiectul de lege a fost inițiat, elaborat și adoptat de către un guvern interimar”, spune Tudorel Toader.

Fostul judecător al CCR apreciază că dificultățile juridice nu se opresc la suspendarea decisă de Curtea de Apel București, ci privesc însăși competența Guvernului interimar de a iniția și elabora un proiect de o asemenea importanță.

„Proiectul de lege are momentul acela de inițiere și a fost inițial la Guvern. Are momentul de elaborare, de a prevedea soluțiile legislative, măsurile de creștere etc, după care momentul de adoptare a proiectului și trimitere în Parlament.

Chiar dacă l-a inițiat, l-a pregătit, elaborat, dar nu l-a adoptat, politica legislativă în domeniul muncii, salarizării rebuie să aparțină emitentului, Guvernului, care n-avea capacitatea de a elabora o lege organică atât de importantă. Aici este un exemplu prin care Guvernul își depășește atribuțiile, emite un proiect de lege, îl elaborează, deși știe că n-are voie. Sigur, sub protecția PNRR-ului, care, dacă nu e adoptat, pierdem bani.

Instanța de astăzi s-a referit la competența pe care o are, lipsa consultării dialogului social. Instanța constituțională se va referi la neconstituționalitatea procedurii de pregătire a proiectului de lege. E o politică sectorială, până la urmă, pe care tu, ca guvern demis, n-ai voie să o elaborezi, decât treburile curente, de administrare a problemelor țării”, a mai spus Tudorel Toader.

Daniel Fenechiu afirmă că Parlamentul poate prelua proiectul fără impedimente constituționale

Daniel Fenechiu contestă interpretarea potrivit căreia suspendarea procedurii ar bloca definitiv inițiativa legislativă și susține că hotărârea Curții de Apel București este eronată din punct de vedere juridic.

„Domnul Toader a explicat foarte bine că un guvern interimar nu poate să adopte proiecte de lege. Instanța de judecată, în momentul când a văzut cererea reclamantei, a Sanitas, trebuia să o respingă ca inadmisibilă, datorită faptului că guvernul, fiind demis, nu poate să adopte un proiect de lege. Deci, practic, reclamantul i-a cerut instanței să suspende ceva ce guvernul nu putea să facă.

Guvernul demis nu a făcut nimic altceva, ca să lămurim lucrurile, decât să funcționeze ca un secretariat tehnic pentru Parlamentul României, urmând ca Parlamentul României, prin diverși senatori, deputați, să-și asume o formă pe care să o finalizeze și s-o înainteze în procedură legislativă”, afirmă Daniel Fenechiu.

Senatorul liberal a precizat că proiectul privind salarizarea face parte dintr-un pachet mai amplu de inițiative care urmează să fie analizate în sesiunea extraordinară a Parlamentului.

„Toate cele șase proiecte au avut același mod de de redactare, deci toate au fost făcute cu ministerul de resort, mare parte cu specialiștii ministerului de resort și ele au fost însușite de parlamentari, care le-au însușit pe procedură parlamentară și le-au depus în Senat sau în Camera Deputaților, în funcție de care era constituțional prima cameră sesizată”, mai spune Fenechiu.

Senatorul PNL susține că propunerea legislativă poate fi depusă de parlamentari fără obligația dialogului social

Daniel Fenechiu consideră că actuala procedură respectă cadrul constituțional și că există o diferență esențială între un proiect de lege inițiat de Guvern și o propunere legislativă asumată de parlamentari.

„Din punct de vedere constituțional, eu nu văd o problemă, atâta vreme cât un parlamentar sau un grup de parlamentari își însușesc un draft care a fost întocmit cu concursul Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor și altor ministere, discutând și de alte proiecte, și îl însușește, îl depune în procedură parlamentară, el pleacă la avizare la Consiliul Economic și Social și la Consiliul Legislativ, după care intră în comisii, poate fi amendat, pot fi invitați la discuții și pot participa persoanele interesate care pot, prin intermediul parlamentarilor, să formuleze amendamente, iar rezultatul finit va fi practic o lege care este rezultat al unei propuneri legislative și nu a unui proiect de lege care nu poate fi depus”, explică senatorul.

În același context, liderul senatorilor PNL a susținut că parlamentarii nu sunt obligați să parcurgă procedura dialogului social înainte de depunerea unei propuneri legislative.

„Deci, eu, Daniel Felechiu, dacă vreau să depun un proiect de lege privind salarizarea publică în România, mă poate obliga cineva să fac un dialog social? Nu! Eu îmi fac dialogul social pe care îl fac pentru ca să-mi documentez propunerea legislativă. Guvernul are această obligație, dar eu, ca propunător parlamentar, nu am aceasta, pentru că Parlamentul, prin comisiile de specialitate, poate să facă tot ceea ce înseamnă dezbatere, consultare opinii și așa mai departe. Instituțiile abilitate, care sunt întrebate, vor face observații și vor spune ce trebuie făcut.

Deci, există o mare diferență de procedură legislativă între proiectul de lege pe care îl inițiază Guvernul, care răspunde unor cerințe și în anumite domenii necesită anumite formalități, cum e acest caz, și propunerea legislativă pe care poate s-o facă orice parlamentar sau grup de parlamentari, pe care și-o asumă, și care dacă are nevoie de modificări, dezbateri și alte lucruri, le face în procedură parlamentară”, spune Daniel Fenechiu.

Senatorul liberal a mai afirmat că legislația în vigoare nu conține nicio prevedere care să împiedice parlamentarii să preia și să depună o astfel de inițiativă legislativă.

„Acolo unde legea nu distinge, nici noi nu putem să distingem. Deci, nici Curtea Constituțională, nicio instanță de judecată nu pot să, în opinia mea și respectând construcția și legile țării, nu pot să folosească gândiri și aserțiuni proprii și evaluări personale pentru a suplini anumite prevederi legale care nu interzic așa ceva. Proiectul nu poate fi legat de Guvern”, mai explică Fenechiu.