CSM atacă noua lege a salarizării. Consiliul avertizează că prevederile pot provoca plecări masive din sistem

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică dur proiectul noii legi a salarizării unitare și avertizează că prevederile propuse riscă să afecteze grav funcționarea sistemului judiciar. Instituția susține că anumite măsuri ar duce la diminuarea veniturilor magistraților, ar reduce atractivitatea profesiei și ar putea genera un val de plecări din sistem. Reacția vine după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat principalele modificări ale proiectului și a explicat că noua lege urmărește reducerea discrepanțelor salariale din sectorul public.

CSM susține că proiectul afectează independența justiției și poziția constituțională a puterii judecătorești

Într-un comunicat transmis public, CSM afirmă că prevederile proiectului de lege afectează nu doar independența financiară a magistraților, ci și poziția constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. Instituția consideră că este incompatibil cu principiile statului de drept ca un proiect legislativ să fie construit pornind de la aprecieri ale Executivului asupra unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților.

Potrivit CSM, o asemenea abordare pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor definitive și depășește limitele unei conduite democratice și responsabile din partea factorilor politici. Consiliul susține că proiectul conține soluții normative pe care le consideră absurde și care ar conduce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților, până la niveluri care nu ar mai reflecta responsabilitățile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Magistrații reclamă riscul diminuării veniturilor și apariția unor situații considerate absurde

Una dintre principalele critici formulate de CSM vizează introducerea conceptului de „diferență salarială tranzitorie”, definit ca un drept salarial suplimentar acordat pe o perioadă de tranziție de cinci ani. Consiliul afirmă că proiectul nu precizează clar natura juridică a acestui drept și nici dacă va fi luat în calcul la stabilirea pensiei de serviciu, ceea ce ar putea conduce indirect la diminuarea viitoarelor pensii ale magistraților.

Instituția atrage atenția și asupra efectelor pe care noul mecanism le-ar putea avea în cazul promovărilor sau al acumulării vechimii în profesie. Potrivit CSM, există riscul ca un magistrat care promovează la o instanță sau la un parchet superior ori care avansează într-o nouă treaptă de vechime să ajungă să înregistreze o scădere semnificativă a veniturilor. Consiliul consideră că drepturile dobândite prin promovare sau prin atingerea unor praguri de vechime nu pot fi afectate ulterior prin schimbarea legislației.

CSM susține, de asemenea, că magistrații care vor intra în profesie după adoptarea legii vor avea venituri mult mai mici comparativ cu cei care și-au început cariera cu puțin timp înainte, situație care ar putea reduce atractivitatea profesiei pentru noile generații de juriști. Instituția avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea provoca o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, pe fondul deficitului deja existent de judecători și procurori și al volumului ridicat de activitate.

Dragoș Pîslaru spune că legea urmărește corectarea dezechilibrelor salariale existente

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a apărat proiectul și a declarat că acesta nu reprezintă o lege de majorare a salariilor, ci una care urmărește introducerea echității în sistemul public de salarizare. El a afirmat că în prezent există diferențe importante între nivelurile prevăzute în grila unitară și veniturile aflate efectiv în plată pentru anumite categorii profesionale.

Pîslaru a susținut că salariile magistraților au crescut de-a lungul timpului prin hotărâri judecătorești și interpretări juridice care au dus la depășirea nivelurilor prevăzute în grila salarială. Ministrul a precizat că salariile de bază nu vor fi diminuate, însă există diferențe între venitul de bază și cel efectiv încasat, care include sporuri și alte drepturi obținute prin decizii judiciare.

„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. O spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect. Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale, că singura prerogativă a executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi, în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”.

Potrivit ministrului, statul nu poate reduce direct sumele aflate deja în plată din cauza principiului drepturilor câștigate. Din acest motiv, proiectul prevede menținerea prin mecanisme compensatorii a veniturilor individuale existente, până când acestea vor fi absorbite gradual de evoluția valorii de referință și de actualizările salariale viitoare.

„Menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268. Întrebarea va fi: bun, dar asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa, că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă, a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile”, a explicat ministrul.

În finalul poziției oficiale, CSM transmite că prevederile propuse nu pot fi adoptate în forma actuală fără a afecta funcționarea justiției și statutul constituțional al puterii judecătorești. Instituția avertizează că va folosi toate instrumentele legale pe care le are la dispoziție în calitate de garant al independenței justiției și că va coordona eventualele măsuri împreună cu reprezentanții sistemului judiciar.