Legea salarizării se schimbă radical. Ce salarii vor avea medicii, profesorii, magistraţii sau poliţiştii

Legea salarizării din sectorul public va fi modificată, iar noile grile de salarizare au fost actualizate pentru principalele categorii profesionale din România, inclusiv medici, profesori, magistrați și polițiști. Măsura este parte a unui acord politic semnat de principalele partide și vizează introducerea unui sistem unitar de calcul al veniturilor din sectorul public începând cu anul 2027.

Potrivit informațiilor oficiale, legea salarizării va fi pusă luni în dezbatere publică, iar adoptarea sa este urmărită într-un ritm accelerat, cu obiectivul final de implementare până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare.

Legea salarizării se schimbă radical în sectorul public

În urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public. Semnatarii acordului sunt Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Noua lege este considerată o etapă esențială în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. Aceasta va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai putea fi modificată ulterior prin intervenții speciale.

„În urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare”, a transmis vineri Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.

Documentul prevede că niciun angajat din sectorul public nu va avea o scădere a venitului total odată cu aplicarea noii legi, iar cheltuielile salariale din 2027 nu vor depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. De asemenea, aplicarea legii nu va afecta obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.

Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Noua lege introduce un sistem unitar de calcul al salariilor pentru nouă domenii de activitate

Noua lege introduce un sistem unitar de calcul al salariilor pentru nouă domenii de activitate sau familii ocupaționale. Funcțiile vor fi ierarhizate, iar salariile vor fi stabilite prin înmulțirea unor coeficienți cu o valoare de referință anuală, stabilită prin legea bugetului de stat.

Pentru anul viitor, valoarea de referință este estimată la cel puțin 4.000 de lei. Cel mai mare coeficient, 8, va fi aplicat pentru președinte, ceea ce ar însemna o indemnizație brută de minimum 32.000 de lei.

Sistemul de sporuri va fi restrâns semnificativ. Totalul sporurilor va fi limitat la 20% din salariul de bază, iar din aproximativ 150 de sporuri existente, o parte vor fi eliminate, inclusiv indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare. Bonusurile vor fi acordate exclusiv pe baza performanței și nu vor depăși 5% din fondul de salarii al unei instituții.

Pentru a evita scăderile de venit, autoritățile prevăd menținerea nivelului salarial actual: dacă noul calcul ar duce la un venit mai mic, angajatul va primi salariul din decembrie anul anterior. În unele cazuri, sporurile pot fi integrate în salariul de bază pentru a menține venitul total.

Un exemplu de aplicare arată că un salariu net de 7.000 de lei, format din 4.000 de lei salariu de bază și 3.000 de lei sporuri, ar putea deveni 6.000 de lei salariu de bază și 1.000 de lei sporuri în noua structură.

Noua grilă prevede următoarele venituri pentru profesori și personalul din educație

Potrivit informațiilor publicate de România TV, noua grilă prevede următoarele venituri pentru profesori și personalul din educație:

• profesor preuniversitar cu grad didactic I și 25 de ani vechime: 10.164 lei brut (5.946 lei net);
• rector: 23.788 lei brut (13.916 lei net);
• cercetător științific grad I: 11.807 lei brut (6.907 lei net);
• bibliotecar: 8.045 lei brut (4.706 lei net).

Noua grilă prevede următoarele venituri pentru personalul medical

Pentru personalul medical, grila prevede:

• medic primar: 17.300 lei brut (10.120 lei net);
• medic rezident anul I: 8.304 lei brut (4.858 lei net);
• asistent medical principal: 8.218 lei brut (4.807 lei net);
• asistent medical debutant: 7.396 lei brut (4.326 lei net).

Noua grilă prevede următoarele venituri pentru magistrați

Pentru sistemul judiciar, veniturile sunt stabilite astfel:

• judecător/procuror Înalta Curte: 25.950 lei brut (15.171 lei net);
• judecător/procuror curte de apel: 25.301 lei brut (14.809 lei net);
• judecător/procuror tribunal: 24.047 lei brut (14.116 lei net);
• judecătorie (nivel superior): 20.760 lei brut (12.217 lei net).

Noua grilă prevede următoarele venituri pentru militari și polițiști

Noua grilă pentru structurile de ordine publică prevede:

• general/chestor: 20.198 lei brut (11.893 lei net);
• general/chestor nivel inferior: 18.987 lei brut (11.210 lei net);
• colonel/comisar-șef nivel superior: 15.527 lei brut (9.137 lei net);
• colonel/comisar-șef nivel inferior: 11.764 lei brut (6.979 lei net);
• căpitan/inspector principal nivel superior: 10.380 lei brut (6.190 lei net);
• căpitan/inspector principal nivel inferior: 8.434 lei brut (5.081 lei net).

Dragoș Pîslaru a declarat că nu poate garanta succesul proiectului

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că nu poate garanta succesul proiectului, însă consideră că acordul politic reprezintă un început important. Acesta a precizat că o reformă similară a fost încercată în urmă cu un deceniu fără succes, din lipsa unui consens politic.

Reforma este descrisă ca o încercare de corecție a sistemului, cu scopul de a introduce echitate și o grilă unitară de salarizare în sectorul bugetar. Potrivit ministrului, rezultatul final va depinde de dezbaterile și votul din Parlament.

„De fapt, această lege este mai mult decât o serie de corecţii pentru a aduce echitate şi a aşeza totul într-o grilă unitară. Asta este foarte important şi cred că, dacă pleci onest şi profesionist, cu nişte asumpţii clare pe care nu încerci după aceea să le supralicitezi, sunt şanse mai mari. Nu pot garanta că proiectul va fi un succes, asta se va vedea în Parlament, la adoptare, dar pot să mă asigur, cu experienţa pe care o am şi cu acest efort de lăudat al partidelor politice, care pare că este un gest de maturitate şi de responsabilitate, suntem pe o pistă şi un început bun”, a explicat Dragoş Pîslaru, vineri seară, la TVR Info.