Noua lege a salarizării va schimba grila din sistemul public. Dragoș Pîslaru: Trebuie să ieșim din zona de populism
SURSA FOTO: mfe.gov.ro - Dragoș Pîslaru
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că actualul sistem de salarizare din sectorul public a acumulat numeroase dezechilibre în ultimii ani și că noua lege a salarizării unitare va încerca să corecteze aceste probleme, inclusiv în ceea ce privește veniturile demnitarilor.
Ministrul interimar al Muncii spune că sistemul public de salarizare va fi reorganizat, iar grila demnitarilor va fi „reașezată” după aproape un deceniu
Oficialul a declarat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că ideea potrivit căreia politicienii trebuie să își mențină salariile la un nivel redus din „sacrificiu” reprezintă o formă de populism și ipocrizie care afectează funcționarea administrației publice.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, reforma salarială aflată în pregătire are rolul de a reordona întregul sistem public și de a elimina diferențele create de-a lungul timpului prin apariția unor legi speciale și tratamente diferențiate.
„Grila demnitarilor în România a rămas cea din 2017. De ce? Este o mare ipocrizie în România că demnitarii au zis noi ne sacrificăm pentru țară și ne lăsăm salariile mai mici. Ceea ce se întâmplă e o chestiune de populism. Ca să ai o țară care se conduce bine trebuie să ai oameni care să fie bine plătiți”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării unitare
Ministrul interimar al Muncii a explicat că proiectul noii legi a salarizării se bazează pe o anvelopă bugetară suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei.
Potrivit acestuia, suma a fost stabilită împreună cu Ministerul Finanțelor și validată la nivelul Comisiei Europene.
Banii ar urma să fie integrați într-un nou sistem de salarizare unitară destinat corectării inechităților acumulate în sectorul public.
Cum ar urma să fie reorganizat sistemul salarial
|
Element |
Situație |
|
Anvelopa salarială actuală |
aproximativ 166 miliarde lei |
|
Fond suplimentar propus |
8 miliarde lei |
|
Obiectiv principal |
corectarea inechităților |
|
Tipul majorărilor |
creșteri selective, nu uniforme |
Pîslaru a precizat că legea ar fi trebuit să fie finalizată încă din anul 2023, însă procesul a fost amânat în repetate rânduri.
„Este un proiect care trebuia terminat din 2023. Întârzierea e de aproape patru ani. El a fost amânat printr-o renegociere. Este un moment important pentru România. Partidele politice au dat dovadă de responsabilitate prin acest acord politic”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.
Reforma nu ar aduce creșteri generale pentru toți bugetarii
Potrivit ministrului, scopul reformei nu este o majorare uniformă a salariilor în sistemul public, ci reașezarea grilelor salariale și reducerea dezechilibrelor existente între diferite categorii de angajați din administrație.
Dragoș Pîslaru a explicat că, în prezent, sistemul public nu mai funcționează după principiul unei salarizări unitare, din cauza numeroaselor excepții și legi speciale apărute în ultimii ani.
„Va fi o creștere cu siguranță, dar este oarecum modestă, menită să rezolve inechități, să așeze din nou grila, să ordoneze o salarizare care nu mai este de mult timp unitară pentru că avem părți din administrație care au devenit speciale, cu legi speciale, cu tratament diferențiat”, a explicat el.
Ministrul a insistat că reforma urmărește în primul rând reorganizarea sistemului și nu acordarea unor majorări salariale generalizate.
Pîslaru: „Trebuie să ieşim din zona de populism”
Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate de ministru a fost cel al salariilor demnitarilor.
Acesta consideră că dezbaterea publică privind veniturile politicienilor este adesea dominată de percepții populiste și că România are nevoie de o administrație capabilă să atragă oameni competenți și bine pregătiți.
„Trebuie să ieșim din zona de populism și dacă vrem să atragem oameni care să conducă țara ar trebui să ai inclusiv o grilă din care să fie plătiți bine”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Oficialul a precizat că noua lege nu urmărește doar creșterea veniturilor pentru demnitari, ci reorganizarea întregului sistem de salarizare, de la funcțiile de conducere până la cele de execuție.
„Nu este vorba că vor crește salariile demnitarilor, ci pur și simplu se așază pe o salarizare unitară salariile de la salariul președintelui, până la salariul persoanei care nu are multe studii dar care e importantă în zona de jos a salarizării bugetare”, a explicat ministrul.
Diferențele salariale din administrație, în centrul reformei
Pîslaru a dat și un exemplu privind dezechilibrele existente în prezent în administrația publică.
Potrivit acestuia, există situații în care anumite funcții administrative locale ajung să fie mai bine plătite decât funcții politice sau parlamentare.
„Nu poți să ai un șef de serviciu într-o primărie locală ca să aibă mai mult decât un parlamentar”, a mai precizat ministrul.
Tema inechităților salariale din sectorul public a fost intens dezbătută în ultimii ani, în special după apariția mai multor categorii de sporuri și reglementări speciale aplicate diferențiat în diferite instituții.
Legea ar putea ajunge în Parlament în luna iunie
Ministrul interimar al Muncii a anunțat că proiectul noii legi a salarizării unitare ar urma să fie finalizat după consultările cu partidele și instituțiile implicate.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, documentul ar putea fi transmis Parlamentului până la jumătatea lunii iunie și adoptat în procedură de urgență.
Reforma salarizării reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea noii legi este considerată esențială pentru reorganizarea cheltuielilor publice și reducerea dezechilibrelor din administrația de stat.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





