Ilie Bolojan spune că greva din Sănătate s-a bazat pe „minciună și dezinformare”: Niciun câștig în sectorul public nu va scădea

Premierul Ilie Bolojan a declarat că greva angajaților din sistemul public de sănătate a fost declanșată pe baza unor informații false privind proiectul noii Legi a salarizării. Șeful Guvernului a dat asigurări că niciun salariu din sectorul public nu va fi diminuat dacă legea va fi adoptată și a explicat că reforma va schimba modul în care sunt finanțate spitalele.

Ilie Bolojan: Niciun salariu din sectorul public nu va scădea

La finalul ședinței extraordinare de Guvern, premierul și-a cerut scuze pacienților afectați de greva din sistemul sanitar și a transmis că îi respectă pe toți angajații din domeniul sănătății.

În același timp, Ilie Bolojan a susținut că protestul a fost construit pe informații false privind efectele noii Legi a salarizării.

„Legat de greva din sistemul de Sănătate, în primul rând îmi cer scuze tuturor pacienţilor pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenţi, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de Sănătate. În acelaşi timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună şi pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă Legea salarizării ar fi adoptată. Şi precizez, încă o dată, dacă s-ar adopta această lege niciun salariu în sectorul public, niciun câştig în sectorul public nu va scădea, aşa cum au fost date toate asigurările de către miniştrii de resort, cât şi de către ministrul Muncii”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul spune că proiectul urmărește corectarea inechităților salariale

Potrivit lui Ilie Bolojan, proiectul elaborat de Ministerul Muncii urmărește eliminarea unor inechități din sistemul public, iar pentru o parte dintre angajați ar urma să existe majorări salariale.

Premierul a precizat însă că aceste creșteri trebuie realizate în limita posibilităților economiei și fără a pune presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

„În mod evident, aceste creşteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei româneşti, în aşa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat şi în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public şi în sectorul privat din România şi să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase”, a declarat Bolojan.

Guvernul vrea ca spitalele să fie finanțate în funcție de serviciile medicale prestate

Premierul a explicat că actualul sistem de finanțare a spitalelor nu stimulează adaptarea serviciilor medicale la nevoile reale ale pacienților.

Potrivit acestuia, în prezent, două treimi din salariile din sistemul public de sănătate sunt plătite prin alocări directe de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu prin decontarea serviciilor medicale oferite.

Ilie Bolojan a declarat că, odată cu adoptarea noii Legi a salarizării, tarifele pentru cazurile tratate în spitale ar urma să fie recalculate astfel încât să acopere costurile reale ale serviciilor medicale.

„Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienţi, aşa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Cea mai mare parte a plăţii cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Naţională de Sănătate şi două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe şi nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienţi. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secţiilor, tipul acestora, la nevoile pacienţilor; având asigurate cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent şi asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate (…) O dată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în aşa fel încât funcţionarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienţi şi fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale şi toate celelalte cheltuieli”, a afirmat Bolojan.

Unele spitale vor trebui să își reorganizeze activitatea

Șeful Executivului a afirmat că spitalele cu adresabilitate ridicată nu vor fi afectate de schimbări, însă unitățile care funcționează în prezent pe baza transferurilor bugetare vor trebui să își adapteze structura și serviciile oferite.

Potrivit acestuia, reorganizarea ar trebui să reducă dezechilibrele dintre spitalele supraaglomerate și cele cu un grad redus de ocupare.

„Spitalele care au adresabilitate (…) vor avea cazuri, vor avea pacienţi şi totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-şi regândească oferta, să-şi readapteze secţiile, numărul de angajaţi, specializările pe care le oferă, în aşa fel încât să nu avem secţii supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reşedinţele de judeţ, şi să avem secţii care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Şi, practic, aşa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populaţiei”, a explicat Bolojan.

Premierul a dat ca exemplu serviciile de paliație, despre care a spus că ar putea avea un număr dublu de paturi dacă resursele ar fi distribuite în funcție de nevoile reale ale populației, în loc să fie menținute secții cu adresabilitate redusă.

„Am putea avea un număr dublu de paturi de paliaţie, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetăţenilor, avem secţii care nu au adresabilitate şi, deci, nu răspund nevoilor cetăţenilor”, a evidenţiat Bolojan.