Noua lege a salarizării mai are de așteptat. Dragoș Pîslaru spune că Guvernul nu este pregătit să o trimită în Parlament: Ne propunem să mai stăm două săptămâni

Noua lege a salarizării va întârzia cel puțin încă două săptămâni, după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Guvernul nu este încă pregătit să își asume proiectul în Parlament. Motivul principal îl reprezintă lipsa unui consens în sectoarele Sănătate și Educație, unde negocierile cu sindicatele continuă.

Dragoș Pîslaru spune că Guvernul nu este pregătit să trimită legea în Parlament

Pîslaru estimează că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni, iar o formă finală a proiectului ar putea fi gata în jurul jumătății lunii august. Oficialul a explicat că Executivul va continua negocierile cu sindicatele din cele două domenii înainte de a încerca să obțină sprijin parlamentar pentru proiect.

„Avem două sectoare, sănătate și educație, unde tensiunile sociale, pe de o parte din cauza acestei campanii majore de dezinformare, iar pe de altă parte din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, fac ca în acest moment să nu existe un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament”, a explicat ministrul interimar.

Potrivit ministrului, în prezent există tensiuni sociale în sistemele de sănătate și educație, generate atât de o amplă campanie de dezinformare, cât și de probleme obiective existente în aceste sisteme, ceea ce face imposibilă obținerea consensului necesar pentru adoptarea proiectului în Parlament.

„Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a subliniat Pîslaru.

Ministrul interimar a respins afirmațiile potrivit cărora noua lege ar urma să reducă veniturile angajaților din sistemul public

Ministrul interimar al Muncii a respins afirmațiile potrivit cărora noua lege a salarizării ar urma să reducă veniturile angajaților din sistemul public. El a precizat că proiectul include un mecanism de protecție a veniturilor în plată, care garantează că niciun salariu din sănătate sau din alte sectoare publice nu va fi diminuat.

Conform proiectului, dacă salariul rezultat din noua grilă de salarizare ar fi mai mic decât venitul actual al unui angajat, diferența va fi acoperită automat prin sume compensatorii prevăzute în lege, care vor avea același regim fiscal ca salariul.

„Dacă salariul calculat după noua grilă ar duce la o valoare în plată mai mică decât cea pe care o primești astăzi, automat prin lege se oferă salariul pe care îl ai astăzi. Aceste sume compensatorii fac parte din corpul legii”, a explicat acesta.

Pîslaru a afirmat că aproximativ o treime dintre angajați vor beneficia de aceste venituri compensatorii, în timp ce două treimi dintre angajații din sistemul de sănătate vor avea salarii mai mari datorită creșterii salariului de bază și includerii sporurilor până la un plafon de 50%.

„Pentru două treimi din zona de sănătate, veniturile salariale cresc, din componenta de salariu de bază, iar sporurile ajung până la 50%. Pe partea de continuitate este pentru prima oară când gărzile și turele vor fi plătite ca procent din salariu”, a mai spus ministrul interimar.

Unul dintre principalele puncte aflate încă în negociere este plata gărzilor și a turelor efectuate în weekend

Unul dintre principalele puncte aflate încă în negociere este plata gărzilor și a turelor efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală. Ministrul a declarat că Guvernul caută soluții astfel încât personalul medical care efectuează același număr de gărzi să nu înregistreze nicio diminuare a veniturilor salariale.

El a precizat că discuțiile cu sindicatele sunt concentrate în prezent pe clarificarea modului de acordare a sporurilor și pe aplicarea acestora în funcție de specialitățile medicale și tipurile de unități sanitare. Potrivit ministrului, odată ce aceste aspecte vor fi clarificate, nu ar mai exista puncte majore de controversă în zona sănătății.

Pentru sistemul sanitar a fost alocat un buget suplimentar de 2,7 miliarde de lei, iar proiectul prevede pentru prima dată ca gărzile și turele să fie plătite ca procent din salariu.

Aproximativ 80 de sporuri vor fi eliminate

Pîslaru a confirmat că proiectul păstrează una dintre principalele modificări față de actuala legislație, respectiv reducerea numărului de sporuri prin includerea acestora în salariul de bază și introducerea unei salarizări unitare pentru toate familiile ocupaționale.

„Avem aceeași cifră. Nu există vreo schimbare aici. Legea are aceste beneficii majore legate de reducerea numărului de sporuri prin includerea lor în salariul de bază și de a pune pe același calapod ocupațiile din toate familiile ocupaționale pentru a avea o salarizare unitară”, a explicat ministrul interimar.

Față de prima variantă a proiectului, Guvernul a alocat încă 4 miliarde de lei, bani direcționați către domeniile în care au existat cele mai multe observații: educație, sănătate, apărare și ordine publică și funcție publică.

Ministrul a făcut apel la o dezbatere bazată pe cifre și a insistat că mecanismele prevăzute în proiect exclud diminuarea veniturilor salariale.

„Sunt într-adevăr 4 miliarde de lei alocate în plus față de prima versiune pe care am publicat-o, care s-au dus tocmai în domeniile de educație și sănătate, apărare și ordine publică și funcție publică. (…) Dacă arătăm că legal salariile sunt protejate și nu pot scădea veniturile salariale, să nu mai avem o discuție că scad salariile”, a spus acesta.

Două treimi dintre bugetari ar urma să primească majorări salariale

Potrivit estimărilor Guvernului prezentate de Pîslaru, aproximativ 65% dintre angajații din sectorul public vor beneficia de creșteri salariale prin aplicarea noii grile. Pentru restul de aproximativ o treime sunt prevăzute măsurile compensatorii care vor menține nivelul actual al veniturilor.

„În acest moment avem undeva la două treimi din salariați care vor avea creșteri salariale. Procentul este de aproximativ 65%. Pentru treimea care ar avea, conform calculelor, o grilă inferioară, sunt prevăzute măsurile compensatorii despre care discutam”, a spus Dragoș Pîslaru.

Întrebat despre sursele de finanțare pentru cele 4 miliarde de lei suplimentare necesare proiectului, ministrul a declarat că, împreună cu ministrul Finanțelor și cu prim-ministrul, au fost analizate mai multe scenarii și au fost identificate variante preliminare de finanțare. Totuși, acestea vor fi discutate doar după ce proiectul va avea șanse reale de adoptare și va beneficia de susținerea majorității parlamentare.

„Împreună cu ministrul de Finanțe și cu prim-ministrul am explorat niște scenarii. Există niște surse identificate, dar am ajuns la un acord că, dacă vedem că proiectul are o șansă și are majoritatea necesară în Parlament, atunci vom discuta și partea de finanțare”, a completat acesta.

Pîslaru susține că proiectul noii legi a salarizării reprezintă cea mai bună soluție pentru reforma sistemului de plată din sectorul public și afirmă că, până în prezent, sindicatele nu au prezentat o alternativă viabilă. El a avertizat că o simplă indexare salarială de 7% ar consuma întregul buget estimat pentru noua lege, de 12 miliarde de lei, fără a elimina inechitățile existente în sistem.

„O indexare salarială de doar 7% consumă exact bugetul de 12 miliarde de lei despre care discutăm și nu face decât să mărească inechitățile actuale. Din punctul meu de vedere, nu există o variantă mai bună”, a conchis ministrul interimar.