A doua zi de grevă în spitale. Miza reală a disputei privind salariile și sporurile: Nu putem accepta acest lucru 

Spitalele publice sunt afectate pentru a doua zi consecutiv de greva declanșată de sindicaliștii SANITAS. Activitatea medicală este limitată, iar în unitățile sanitare sunt prioritizate cazurile de urgență. Operațiile programate sunt amânate, iar internările care nu reprezintă situații urgente sunt reprogramate.

Disputa privind salariile care a împărțit Guvernul și sindicatele

Protestul are loc pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul noii legi a salarizării. Sindicatele susțin că modificările privind sporurile pot duce la diminuarea unor venituri ale angajaților din sistemul medical.

Reprezentanții Guvernului au transmis că salariile nu vor scădea, însă liderii sindicali afirmă că garanțiile oferite nu elimină riscul reducerii veniturilor după reforma sporurilor.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, nu a reușit să îi convingă pe reprezentanții sindicali să renunțe la protest. Acesta a transmis că anumite sporuri care ar putea fi eliminate vor fi înlocuite cu alte forme de compensare, însă sindicatele consideră că problema principală rămâne posibilitatea reducerii veniturilor.

Negocierile dintre sindicate și Ministerul Sănătății nu au dus la un acord

Discuțiile dintre Ministerul Sănătății și reprezentanții celor două mari federații sindicale din domeniu, SANITAS și Solidaritatea Sanitară, s-au încheiat fără o înțelegere. Liderii sindicatelor afirmă că proiectul noii legi a salarizării permite scăderea veniturilor pentru o parte dintre angajații din sănătate, situație pe care o consideră inacceptabilă.

Federația Solidaritatea Sanitară susține că unii medici și asistenți medicali ar putea pierde aproximativ 1.000 de lei pe lună dacă actuala variantă a proiectului va fi adoptată. Reprezentanții SANITAS au anunțat că iau în calcul organizarea unui miting comun alături de sindicate din alte domenii, în cazul în care revendicările nu vor fi soluționate.

„Dacă scazi sporurile s-ar putea să scadă veniturile. Acolo e marea problemă. Nu putem accepta acest lucru – ca salariile noastre să fie înghețate pentru următorii 5 ani de zile”, a declarat Viorel Hușanu, președintele SANITAS București.

O altă problemă semnalată de angajații din sănătate este deficitul de personal, accentuat de blocarea ocupării posturilor vacante. Sindicatele susțin că lipsa angajaților afectează funcționarea secțiilor și duce la reducerea numărului de paturi disponibile pentru pacienți.

Spitalele funcționează doar pentru urgențe, iar Guvernul anunță deblocarea unor posturi

Pe durata grevei, pacienții cu boli cronice și cei programați pentru intervenții sau proceduri medicale sunt cei mai afectați. Activitatea obișnuită a unităților sanitare este redusă, fiind menținute serviciile pentru cazurile urgente.

Guvernul a aprobat, în paralel cu negocierile cu sindicatele, un memorandum privind deblocarea a 6.850 de posturi în spitale și serviciile de ambulanță. Cele mai multe poziții vizează asistenți medicali și personal auxiliar.

Numărul posturilor aprobate este însă mai mic decât solicitarea transmisă de Ministerul Sănătății, care a cerut deblocarea a peste 7.800 de locuri. Sindicatele afirmă că deficitul real de personal din sistem este mult mai mare și depășește 19.000 de angajați.

Alexandru Rogobete: TOATE AU O LIMITĂ!

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a solicitat marți seară clarificări privind criteriile utilizate pentru repartizarea posturilor deblocate în spitale. Acesta susține că distribuirea locurilor ridică semne de întrebare, dând exemplul județului Bihor, care, la o populație de aproximativ 551.000 de locuitori, a primit 131 de posturi, în timp ce alte județe cu un număr mai mare de locuitori au primit considerabil mai puține. „Opriţi-vă! Distrugeţi sistemul de sănătate!”, a transmis Rogobete.

„Trebuie să explicați românilor după ce criterii s-au împărțit posturile „deblocate” prin Memorandum: Bihor (551.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor – 131 de posturi.

În același timp:

• Bacău (601.000 locuitori) – Spitalul Județean de Urgență Bacău – 77 de posturi.
• Brașov (546.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi.
•  Cluj (679.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, unul dintre cele mai importante centre universitare și de excelență medicală din România – 51 de posturi.
•  Constanța (655.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, unde în urmă cu doar câteva luni nu se puteau acoperi gărzile de neurochirurgie – 65 de posturi.

Iar institutele naționale, care tratează pacienți din toate județele României, primesc:

•  Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” – cel mai mare și singurul institut național de boli infecțioase – 15 posturi.
  Institutul Oncologic București – unul dintre cele mai mari centre oncologice din țară, care tratează pacienți din toată România – 22 de posturi.
•  Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – cel mai mare institut de profil din România, care tratează pacienți din toate județele – 24 de posturi.
•  Institutul Clinic Fundeni – unul dintre cele mai importante centre naționale pentru transplant și patologii complexe – 86 de posturi.
  Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – singurul spital din România care tratează copiii cu arsuri grave – 24 de posturi.

„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București – principalul spital militar al României și un pilon esențial al medicinei militare – doar 4 posturi. (Ministerul Sănătății)

Și aici chiar mă opresc și întreb: În contextul geopolitic în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu securitatea României atent monitorizată, aceasta este strategia? Spitalul Militar Central, una dintre instituțiile esențiale pentru capacitatea medicală a statului român, primește doar 4 posturi? Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o. Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”, a mai transmis fostul ministru.