Noua lege a salarizării. Reguli noi pentru sporuri, performanță și grile de plată

Noua lege a salarizării. Reguli noi pentru sporuri, performanță și grile de plată

SURSA FOTO: Dreamstime - Guvernul României

Publicat de Alexandra Iana la 22 mai 2026, 18:19

Noua lege a salarizării unitare, una dintre cele mai sensibile și importante reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intră în linie dreaptă. Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, a anunțat că proiectul va fi publicat luni în transparență decizională și va intra într-un calendar accelerat de consultări și dezbateri parlamentare.

Guvernul pregătește cea mai importantă reformă din sectorul public. Sporurile, grilele salariale și evaluarea performanței vor fi schimbate

Reforma salarizării este considerată esențială atât pentru reducerea dezechilibrelor și inechităților din sistemul bugetar, cât și pentru protejarea fondurilor europene de care depinde o parte importantă a economiei românești.

În ultimii ani, sistemul public de salarizare a fost criticat pentru diferențele foarte mari dintre instituții, acordarea neuniformă a sporurilor și lipsa unor criterii clare de performanță. În multe cazuri, salariile și beneficiile au fost stabilite prin decizii punctuale sau chiar prin hotărâri judecătorești, ceea ce a creat un sistem considerat impredictibil și dificil de controlat din punct de vedere bugetar.

„România traversează o etapă dificilă, cu probleme structurale acumulate în timp şi cu scadenţe care vin acum peste noi. Unii dintre noi am ales să acţionăm responsabil în fiecare rol şi în fiecare etapă politică în care ne-am aflat. Încă din 2021 am semnalat probleme grave în ceea ce priveşte salarizarea în sectorul public: inechităţi uriaşe, multe dintre ele adâncite în timp; lipsa de competitivitate în raport cu sectorul privat; impredictibilitate, prin majorări ad-hoc sau prin politici salariale stabilite, de facto, în instanţă”, a transmis Raluca Turcan.

Reforma salarizării, condiție-cheie din PNRR

Potrivit fostului ministru al Muncii, reforma salarizării a fost introdusă încă din 2021 în PNRR ca obligație asumată de România în schimbul accesării fondurilor europene.

„De aceea, atunci când a apărut oportunitatea PNRR, în calitate de ministru al Muncii, am inclus ca obligaţie această reformă esenţială, condiţionată de accesarea fondurilor europene”, a precizat deputatul PNL.

Inițial, noua lege ar fi trebuit adoptată încă din 2023, însă proiectul a fost amânat de mai multe ori din cauza impactului bugetar și a negocierilor politice dificile.

Raluca Turcan susține că reforma a fost salvată în ultimul moment prin implicarea Administrației Prezidențiale și a liderilor politici.

„A fost nevoie să ajungem aproape de termenul-limită şi să existe voinţa unor oameni importanţi – în primul rând Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan – pentru ca proiectul să nu fie trecut la categoria obiectivelor ratate din PNRR”, a afirmat aceasta.

PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns la un acord

Administrația Prezidențială a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Potrivit Ralucăi Turcan, negocierile au avut loc sub coordonarea consilierului prezidențial Radu Burnete.

„Administraţia Prezidenţială, prin consilierul prezidenţial Radu Burnete, a reuşit obţinerea unui acord politic asupra principiilor de bază ale reformei salarizării, astfel încât proiectul să poată fi asumat şi depus în Parlament într-un gest comun de responsabilitate”, a declarat fostul ministru al Muncii.

Miza reformei este dublă: pe de o parte corectarea dezechilibrelor din sistemul public, iar pe de altă parte evitarea blocării unor tranșe importante din fondurile europene.

Ce se schimbă prin noua lege a salarizării

Noua lege va introduce reguli unitare pentru întregul sistem public și promite eliminarea diferențelor considerate nejustificate între instituții și categorii profesionale.

Potrivit principiilor stabilite de partidele implicate în negocieri, salariile actuale nu vor fi reduse, iar aplicarea noilor reguli va începe integral de la 1 ianuarie 2027.

Principalele principii ale reformei salarizării

Principiu

Ce prevede

Fără scăderi salariale

Niciun angajat din sistemul public nu va avea salariul diminuat

Echilibru bugetar

Reforma trebuie să respecte limitele de deficit și sustenabilitatea financiară

Aplicare unitară

Noile reguli vor intra în vigoare integral de la 1 ianuarie 2027

Predictibilitate

Eliminarea excepțiilor și a amânărilor succesive

Reguli comune

Instituțiile publice vor funcționa pe baza unor criterii unitare

Sporurile și performanța, printre cele mai sensibile teme

Una dintre cele mai importante schimbări vizează sistemul sporurilor și evaluarea performanței angajaților din sectorul public.

În ultimii ani, sporurile au reprezentat unul dintre cele mai controversate subiecte din administrație, după ce au existat diferențe majore între instituții și numeroase critici privind lipsa unor criterii clare de acordare.

Noua reformă promite reguli mai transparente și indicatori de performanță mai ușor de măsurat.

Ce urmărește reforma salarizării

Obiectiv

Impact estimat

Grilă unică de salarizare

Reducerea diferențelor dintre instituții

Reguli clare pentru sporuri

Creșterea transparenței și limitarea abuzurilor

Evaluarea performanței

Introducerea unor criterii măsurabile

Digitalizare și coordonare

Colaborare mai strânsă între Ministerul Muncii și Finanțe

Controlul cheltuielilor

Limitarea presiunii asupra bugetului de stat

Consultări rapide cu sindicatele

Ministerul interimar al Muncii, condus de Dragoș Pîslaru, va începe imediat negocierile cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale.

„Ministerul Muncii, prin ministrul Dragoş Pîslaru şi echipa de specialişti, va începe imediat consultările cu sindicatele şi reprezentanţii familiilor ocupaţionale. Proiectul va fi publicat luni în transparenţă decizională, iar discuţiile se vor desfăşura într-un calendar accelerat, de aproximativ două săptămâni”, a transmis Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, adoptarea rapidă a legii este esențială pentru ca România să nu piardă fondurile europene legate de această reformă.

„Miza este dublă: atât corectarea dezechilibrelor profunde din salarizarea publică, cât şi protejarea unor fonduri europene vitale pentru economia României”, a subliniat fostul ministru al Muncii.

De ce este considerată reforma una dintre cele mai dificile din ultimii ani

Noua lege a salarizării este văzută drept una dintre cele mai complicate reforme administrative din ultimul deceniu, deoarece afectează milioane de angajați din sectorul public și are un impact direct asupra cheltuielilor bugetare.

În același timp, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între presiunile sindicale, nevoia de reducere a deficitului bugetar și obligațiile asumate de România prin PNRR.

Raluca Turcan a declarat că actualul moment este unul decisiv pentru reforma sistemului public.

„Punctul în care ne aflăm astăzi este unul încurajator. Şi totuşi, nu pot să nu mă întreb de ce au trebuit să treacă atâţia ani de la termenul de reformă stabilit iniţial pentru ca abia acum, în al doisprezecelea ceas, să putem sta la aceeaşi masă, să construim un acord politic şi să ne asumăm în Parlament această lege atât de necesară şi atât de aşteptată de milioane de angajaţi din sectorul public”, a afirmat deputatul PNL.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.