Execuția bugetară la 30 aprilie 2026: Deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară aferentă primelor patru luni din 2026, iar datele indică o reducere semnificativă a deficitului bugetar și o creștere puternică a investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR.

Execuția bugetară pe primele patru luni din 2026 arată o schimbare majoră în finanțele publice

Potrivit documentului, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 23,95 miliarde lei, echivalentul a 1,17% din PIB, comparativ cu 55,97 miliarde lei, respectiv 2,92% din PIB, în aceeași perioadă din 2025.

Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de primele patru luni ale anului trecut și cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, ceea ce reprezintă una dintre cele mai importante ajustări fiscale din ultimii ani.

Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată și o schimbare semnificativă față de ultimii doi ani. Deficitul bugetar a scăzut de la 3,24% din PIB în 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la aproximativ 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025 la 23,95 miliarde lei în acest an.

Alexandru Nazare: România intră pe o traiectorie clară de consolidare fiscală

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că execuția bugetară din primele patru luni confirmă una dintre cele mai consistente corecții bugetare realizate în Uniunea Europeană în această perioadă.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice”, a declarat Alexandru Nazare.

Acesta a precizat că ajustarea fiscală are loc într-un context economic dificil, marcat de cerere internă mai slabă și inflație ridicată.

„Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a mai afirmat ministrul interimar al Finanțelor.

Fondurile europene și PNRR au devenit principalul motor al investițiilor

În primele patru luni ale anului 2026, investițiile publice au depășit 31 miliarde lei, iar aproximativ trei sferturi din această sumă reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.

Potrivit Ministerului Finanțelor, plățile pentru proiectele susținute din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministerul subliniază că fondurile europene contribuie direct la limitarea presiunii asupra bugetului național și susțin investițiile într-o perioadă cu costuri ridicate de finanțare.

Încasările din TVA și contribuții sociale au urcat puternic

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea a fost susținută în principal de:

• încasările din TVA;
• impozitul pe salarii și venit;
• contribuțiile de asigurări sociale.

Ministerul Finanțelor arată că veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia.

Indicator	Evoluție
Venituri fiscale	+15,5%
TVA	+22,4%
Contribuții sociale	+8,8%
Impozit pe salarii și venit	+21,8%

Încasările nete din TVA au ajuns la 47,8 miliarde lei, în creștere cu 22,4% față de anul trecut, pe fondul modificărilor de cote introduse prin Legea nr. 141/2025.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 miliarde lei, în timp ce veniturile din impozitul pe salarii și venit au urcat la 23,89 miliarde lei.

Reduceri la cheltuielile de personal și asistență socială

Cheltuielile totale ale statului au însumat 247,79 miliarde lei, în scădere nominală cu 3,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 13,4% la 12,1%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, ajustarea s-a concentrat în special pe limitarea cheltuielilor curente, fără afectarea investițiilor majore.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, cu 1,9 miliarde lei mai mici față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale în sectorul public.

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut cu 1,6%, ajungând la 84,25 miliarde lei.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Ministerul avertizează că nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și arată cât de importantă este continuarea consolidării fiscale.

România încearcă să reducă deficitul fără să oprească investițiile

Ministerul Finanțelor susține că execuția bugetară pe primele patru luni transmite un semnal pozitiv către investitori și partenerii europeni.

Instituția arată că România încearcă simultan:

• să reducă deficitul bugetar;
• să mențină investițiile publice la nivel ridicat;
• să accelereze absorbția fondurilor europene și PNRR.

„Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit Ministerului Finanțelor, obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate la nivel european.