Transelectrica avertizează asupra unui posibil deficit major de energie în România. Studiul care arată ce se poate întâmpla până în 2035
SURSA FOTO: Dreamstime/Energie
Un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica, consultat de Mediafax, analizează modul în care România își poate acoperi consumul de energie în următorii zece ani, în contextul închiderii unor capacități pe cărbune, dezvoltării energiei regenerabile și creșterii accelerate a consumului electric.Documentul ia în calcul patru scenarii privind evoluția Sistemului Energetic Național (SEN): un scenariu central de referință și trei variante alternative, de la cele mai pesimiste până la cele optimiste.
Transelectrica: România riscă probleme majore de alimentare cu energie în 2027
Analiza urmărește raportul dintre producție, consum și investiții pentru etapele 2027, 2030 și 2035, în condițiile în care consumul de electricitate va crește puternic din cauza dezvoltării transportului electric, a centrelor de date și a pompelor de căldură.
„Obiectivul specific primordial atins prin dezvoltarea acestui studiu este reprezentat de anticiparea provocărilor cu care se va confrunta SEN în perioada 2027-2035, în ceea ce privește asigurarea adecvanței”, se arată în documentul analizat.
Potrivit studiului, dacă actualele politici și termene asumate prin PNRR rămân neschimbate, România poate intra într-o zonă critică încă din 2027.
În Scenariul Central de Referință (SCR), specialiștii estimează că sistemul energetic nu va mai putea respecta nivelul minim de adecvanță impus la nivel european.
Acest lucru ar putea genera un risc anual de energie nealimentată de aproximativ 36.000 MWh, echivalentul consumului pentru peste 10.200 de locuințe din România.
Scenariul pesimist pentru 2027 presupune:
- închiderea unor grupuri pe lignit conform țintelor din PNRR;
- întârzierea punerii în funcțiune a noilor grupuri pe gaze de la Mintia;
- dezvoltare lentă a bateriilor de stocare;
- creștere redusă a prosumatorilor;
- lipsa capacităților pe bază de electrolizoare;
- creșterea consumului generat de vehicule electrice și centre de date.
Lunile de iarnă, considerate cele mai periculoase pentru sistem
Specialiștii Transelectrica avertizează că cele mai multe situații de stres operațional apar în lunile de iarnă, în special în ianuarie, februarie și decembrie, atunci când consumul de electricitate crește puternic.
„Distribuția lunară arată că majoritatea situațiilor de stres operațional apar în lunile de iarnă”, arată documentul.
Una dintre concluziile importante ale studiului este că România nu ar trebui să închidă capacitățile actuale de producție înainte ca noile centrale sau sistemele moderne de stocare să devină complet funcționale.
„Pentru oricare dintre cele trei etape de timp analizele tehnico-economice au confirmat ca inoportună închiderea unor capacități de generare existente înainte de punerea în funcțiune a capacităților noi prognozate”, avertizează specialiștii Transelectrica.
În cazul anului 2027, scenariul recomandat de experți presupune păstrarea temporară în funcțiune a unor grupuri pe cărbune și pornirea Centralei Mintia.
România ar putea avea nevoie de mii de MW în baterii electrice
Studiul arată că dezvoltarea sistemelor de stocare în baterii va deveni esențială pentru stabilitatea rețelei electrice.
Scenariile recomandate de Transelectrica prevăd:
|
Etapă |
Putere stocare recomandată |
|
2027 |
3.000 MW |
|
2030 |
3.300 MW |
|
2035 |
4.800 MW |
În paralel, capacitatea instalată din surse regenerabile fotovoltaice și eoliene ar urma să crească accelerat.
|
An |
Capacitate regenerabilă estimată |
|
2027 |
14.331 MW |
|
2030 |
15.031 MW |
|
2035 |
23.900 MW |
Potrivit specialiștilor, scenariul alternativ SA2 pentru 2027, care include pornirea Centralei Mintia și dezvoltarea unor capacități suplimentare de stocare, oferă rezultate mult mai bune atât din perspectiva siguranței energetice, cât și a costurilor.
România ar putea deveni exportator net de energie după 2035
Analiza Transelectrica arată că România ar putea reduce treptat dependența de importurile de energie.
În 2027, chiar și în scenariile mai favorabile, România ar rămâne importator net de aproximativ 11 TWh anual.
Pentru 2030, importurile ar putea scădea la aproximativ 3,2 TWh anual, iar în 2035 sistemul energetic românesc ar putea deveni exportator net de energie, tot la un nivel estimat de circa 3,2 TWh anual.
Studiul arată că electrificarea transportului și dezvoltarea centrelor de date vor avea un impact major asupra consumului de electricitate.
Conform datelor analizate, numărul vehiculelor electrice din România ar putea ajunge până în 2035 între 450.000 și 600.000 de unități.
„Adoptarea vehiculelor electrice (EV) în România continuă să crească, aliniindu-se tendințelor europene influențate de reglementările privind decarbonizarea”, se arată în document.
Specialiștii estimează că ponderea consumului de energie asociat vehiculelor electrice în Europa va crește de aproximativ 13-14 ori până în 2035.
Studiul Transelectrica este legat direct de PNRR
Documentul are o importanță majoră și pentru îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, în special cele legate de închiderea centralelor pe cărbune și dezvoltarea energiei regenerabile.
Potrivit documentelor guvernamentale citate în analiză, neîndeplinirea jaloanelor poate atrage penalizări de până la 770,7 milioane de euro.
Studiul de adecvanță realizat pentru Transelectrica de compania Tractebel Engineering a fost atribuit printr-un contract în valoare de 998.700 de lei.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





