EXCLUSIV. Este sănătatea un lux sau doar o sumă de alegeri mici făcute zilnic? Ce greșeli ignorăm constant. Explicația medicului Radu Țincu

Este sănătatea un lux sau doar o sumă de alegeri mici făcute zilnic? În cadrul unui interviu acordat pentru Capital.ro, Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie, ne explică de ce prevenția costă mai puțin decât boala, ce greșeli ignorăm constant și cum putem trăi mai echilibrat fără investiții spectaculoase, ci prin obiceiuri simple și consecvente.

Într-o țară în care unul din patru oameni crede că sănătatea a devenit un lux, cât adevăr și cât mit există în spatele unui „stil de viață sănătos”? Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie, ne vorbește direct despre obiceiurile care ne pot salva sănătatea fără costuri uriașe, greșelile pe care le facem zilnic și motivele pentru care prevenția rămâne cea mai ieftină formă de tratament. De la sport, somn și alimentație, până la alcool și inteligența artificială, discuția noastră demontează mituri și oferă soluții realiste și accesibile pentru o viață mai echilibrată.

Întrebările pornesc de la datele studiului „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat de ISRA Center Marketing Research la inițiativa Secom® Healthcare Group. Cercetarea analizează obiceiurile de prevenție ale românilor din mediul urban — alimentație, mișcare, somn, stres, evaluare medicală, expunerea la substanțe nocive și sprijin social — și compară rezultatele cu ediția din 2025. Datele sunt relevante într-un context în care România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană la decese prevenibile, semn că sănătatea nu mai poate fi privită doar ca responsabilitate individuală, ci ca prioritate de sănătate publică.

Unul din patru români spune că a fi sănătos „costă prea mult”. Este sănătatea un lux sau putem trăi echilibrat și cu bani puțini?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: –  Este adevărat că în România există bariere reale — venituri limitate, lipsă de timp, oboseală, stres sau acces inegal la servicii medicale — iar faptul că 1 din 4 români percepe stilul de viață sănătos ca fiind prea costisitor trebuie luat în serios. În același timp, trebuie să corectăm ideea că prevenția înseamnă neapărat alimente scumpe, abonamente la sală sau intervenții sofisticate. Multe dintre lucrurile care ne protejează sănătatea sunt accesibile: mersul pe jos, hidratarea, somnul suficient, gătitul simplu acasă, reducerea alimentelor ultraprocesate, limitarea consumului de alcool și tutun, controalele medicale făcute la timp.

Boala este, de fapt, mult mai costisitoare decât prevenția — nu doar financiar, ci și prin timp pierdut, energie, resurse emoționale și scăderea calității vieții. De aceea, prevenția nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție în ani trăiți mai bine. Nu trebuie să începem perfect, ci realist, cu pași mici: 30 de minute de mers pe jos, apă în locul băuturilor îndulcite, o legumă în plus la masă, o oră de culcare mai stabilă, analizele anuale. Sănătatea nu se construiește prin gesturi spectaculoase, ci prin alegeri mici, repetate consecvent.

Generația Z mănâncă cele mai multe fructe și doarme cel mai mult. Ce ar putea învăța părinții și bunicii de la acești tineri?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: –  Generația Z pare să aibă o relație diferită cu sănătatea față de generațiile anterioare. Sunt mai expuși la informație, discută mai mult despre alimentație, somn, stres, sănătate mintală, sport și echilibru personal, iar prevenția este mai prezentă în vocabularul lor. Studiul arată că Gen Z consumă în medie 5,1 porții de fructe și legume pe zi, doarme aproximativ 7,5 ore pe noapte și declară într-o proporție mai mare că își gestionează activ stresul.

Părinții și bunicii pot învăța de la ei că sănătatea nu se reduce la „merg la medic când mă doare ceva”. Înseamnă și rutine zilnice: ce mănânci, cât dormi, cât te miști, cum îți gestionezi stresul și cât de repede ceri ajutor. Dar trebuie spus și invers: tinerii mai au de învățat de la generațiile mai mature importanța controalelor medicale. Studiul arată că 13% dintre tinerii din Gen Z nu și-au făcut niciodată analize de sânge. Așadar, modelul bun este combinația: obiceiuri zilnice sănătoase, dar și validare medicală periodică.

Deși știm că mișcarea ne face bine, anul acesta românii fac mai puțin sport și au mai puțină dorință să înceapă. Ce ne oprește să ieșim din casă?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: – Ne opresc mai multe lucruri: oboseala, stresul, lipsa timpului, sedentarismul acumulat și, uneori, ideea greșită că sportul înseamnă sală, echipament special sau performanță. Pentru mulți oameni, tocmai această imagine a sportului ca efort mare devine descurajantă.

Mișcarea nu trebuie să înceapă cu o oră de antrenament intens. Poate începe cu mers alert, urcat scări, plimbări zilnice, exerciții simple acasă, bicicletă, înot, dans sau activități în aer liber. OMS recomandă minimum 150–300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru adulți, dar important este să pornim de la ce putem susține.

Pentru sănătate, consecvența este mai importantă decât intensitatea ocazională. Nu ne ajută foarte mult să facem sport o dată pe lună până la epuizare. Ne ajută mai mult să ne mișcăm constant, chiar și câte 20–30 de minute pe zi. Corpul are nevoie de mișcare ca de somn sau hidratare.

Ne temem de poluare și de fumat, dar ignorăm aproape complet riscurile alcoolului sau ale soarelui. De ce credem că un pahar în plus sau arsurile solare nu ne pot îmbolnăvi grav?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: – Pentru că alcoolul și soarele sunt adesea asociate social cu relaxarea, vacanța, întâlnirile cu prietenii sau ideea de „normalitate”. De aceea, riscul pare mai mic decât este în realitate. Studiul arată că doar 7% dintre români se consideră expuși la alcool ca factor de risc și doar 8% la radiațiile solare, deși ambele pot avea consecințe serioase.

În cazul alcoolului, trebuie să renunțăm la ideea că riscul apare doar în dependență. Alcoolul este o substanță toxică, cu efecte asupra întregului organism, iar consumul repetat, chiar și „social”, poate crește riscul de boli hepatice, cardiovasculare și metabolice, tulburări de somn, accidente, afectare psihică și anumite forme de cancer. Din perspectiva toxicologiei, nu există consum de alcool complet lipsit de risc, iar normalizarea consumului frecvent este periculoasă.

În cazul soarelui, bronzul nu este un semn de sănătate, ci un răspuns al pielii la agresiunea ultravioletă. Arsurile solare repetate, expunerea la ore nepotrivite și lipsa fotoprotecției cresc riscul de îmbătrânire prematură a pielii și de cancer cutanat. Avem nevoie de educație simplă și repetată: alcoolul și radiațiile UV nu sunt riscuri minore, ci factori prevenibili de boală.

Tot mai mulți oameni folosesc Inteligența Artificială ca să afle sfaturi de sănătate. Putem avea încredere într-un robot sau ar trebui să rămânem doar la sfatul medicului?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: – Inteligența Artificială poate fi utilă ca instrument de orientare. Studiul arată că utilizarea platformelor AI pentru informare în prevenție a crescut de la 9% în 2025 la 16% în 2026, ceea ce arată că oamenii caută tot mai mult răspunsuri rapide și personalizate.

AI poate ajuta oamenii să înțeleagă concepte generale, să își organizeze întrebările pentru medic sau să își urmărească unele obiceiuri. Dar nu înlocuiește consultația medicală: nu vede pacientul, nu cunoaște complet istoricul medical, nu poate examina, nu poate interpreta întotdeauna corect contextul și poate oferi informații incomplete sau greșite.

Așadar, AI poate fi un punct de pornire, nu punctul final. Oamenii pot folosi astfel de instrumente pentru a deveni mai informați, dar deciziile medicale trebuie validate cu medicul. Iar în situații acute — durere toracică, dificultăți de respirație, simptome neurologice, reacții toxice sau agravarea rapidă a stării generale — nu discutăm cu un algoritm, ci apelăm serviciile medicale.

Studiul spune că mulți români au lipsă de Vitamina D3 și Magneziu. Este mai bine să ne luăm vitaminele din pastile sau să încercăm să schimbăm ce avem în farfurie?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: – Nu ar trebui să punem alimentația și suplimentele în opoziție, ci să le privim complementar. Alimentația echilibrată rămâne baza: legume, fructe, proteine de calitate, grăsimi sănătoase și alimente cât mai puțin procesate. Totuși, în anumite situații, alimentația singură nu acoperă toate nevoile organismului.

Studiul arată că, dintre persoanele care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticate cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu. Aceste date arată că nu vorbim doar despre percepții, ci despre carențe confirmate medical.

În contextul stilului de viață modern, suplimentarea nu trebuie privită ca un capriciu sau ca o modă, ci ca o formă de adaptare la mediul în care trăim: alimentație dezechilibrată, stres cronic, sedentarism, poluare sau alimente mai sărace în micronutrienți din cauza procesării. Suplimentele alimentare pot avea un rol important în susținerea sănătății, dacă sunt utilizate informat și personalizat. Vitamina D, magneziul, vitamina C sau acizii grași Omega-3 au mențiuni de sănătate evaluate științific la nivel european, atunci când sunt folosite corect.

Important este să nu alegem suplimentele după reclame sau trenduri, ci în funcție de analize, vârstă, stil de viață, afecțiuni existente și tratamente. Ele funcționează cel mai bine atunci când sunt folosite informat, în doze potrivite și integrate într-un stil de viață sănătos, ideal la recomandarea unui specialist.

Doar 4 din 10 români cer ajutorul familiei sau prietenilor când trec prin momente grele. De ce ne e rușine să spunem că „nu mai putem” și cum ne afectează tăcerea sănătatea inimii sau a minții?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu: – În cultura noastră există încă ideea că trebuie să „rezistăm”, să nu ne plângem, să nu împovărăm pe alții sau să nu părem vulnerabili. Din acest motiv, mulți oameni ajung să ducă singuri stresul, anxietatea, oboseala sau dificultățile emoționale. Studiul arată că doar 39% dintre români solicită sprijin emoțional în momente dificile, ceea ce înseamnă că sprijinul social este încă o resursă insuficient folosită.

Tăcerea nu este benefică pentru sănătate. Stresul prelungit poate influența somnul, tensiunea arterială, ritmul cardiac, imunitatea, comportamentele alimentare, consumul de alcool sau tutun și echilibrul emoțional. Când nu vorbim despre ce ni se întâmplă, riscul este să compensăm prin comportamente care ne fac rău.

În cadrul summitului educativ Wellbeing 360˚ organizat recent de Secom® la Cluj, psihoterapeutul Raluca Anton a explicat foarte bine că schimbarea reală nu se face prin interdicții, vinovăție sau izolare, ci prin pași mici, sprijin și relații sănătoase. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci o formă de autoreglare și prevenție. Uneori, simplul fapt că verbalizăm „nu mai pot” este primul pas prin care o problemă nu mai devine o povară dusă singur.